Lecţia de istorie: 25 februarie – Karl May – între geniu literar şi escroc

„Winnetou”, „Comoara din Lacul de Argint”, „Testamentul Incaşului”, „Piramida Zeului Soa­re”… Cine oare nu a fost fascinat de aventurile vestitului indian apaş Winnetou? Sau de cele ale eroilor Old Shatterhand sau Kara Ben Nemsi, petrecute în Preeria nordamericană, în Anzii Cordi­lieri, în Balcani, în Orient sau în regiuni cu denu­- miri imaginare? Karl May este, fără îndoială, cel mai citit autor german, nu doar de cei mici, ci de iubitorii de carte şi poveşti de călătorii şi aventuri de toate vârstele. Opera sa literară cuprinde aproximativ o sută de volume, vândute în peste 200 de milioane de exemplare şi traduse, în bună parte, în 40 de limbi.
Născut la 25 februarie 1842, Karl May pro­vine dintr-o familie săracă de țesători, fiind al cincilea fiu dintr-o familie cu 14 copii, din care nouă mor la câteva luni după naștere.
Din 1856 studiază la seminarul pedagogic din Waldenburg (Saxonia), de unde este exmatriculat în 1859, din cauza sustragerii a șase lu­mânări. În urma iertării păca­tului său, i se admite urmarea cursului de la se­minarul pedagogic din „Plauen” (Saxonia), curs pe care este nevoit să-l părăsească definitiv după câteva zile, fiind reclamat că ar fi sustras ceasul de buzunar al unui coleg, fiindu-i interzis de a mai urma un seminar.
În următorii ani duce o viață grea. Ca urmare, a fost nevoit să recurgă la furturi, înșelăciuni, prezentându-se ca o persoană de vază, ceea ce face să fie urmărit de poliție. May a început să se prezinte ca fiind un doctor de ochi. Îşi spunea Dr. Heilig şi chiar a scris reţete. A fost arestat și condamnat la patru ani şi o lună într-o casă de corecţie. După ce a fost eliberat, în martie 1869, May s-a dat drept un locotenent de poliţie şi a confiscat banii aşa-zis falsificaţi de la o băcănie. Când poliţia l-a arestat, a declarat că se numeşte Albin Wadenbach şi este fiul unui proprietar al unei plantaţii din Insula Martinica.
Opt ani şi-a petrecut, în total, Karl May în detenţie ani pe care i-a folosit pentru a citi cât mai mult din volumele bibliotecii închisorii. După repunerea sa în libertate, la vârsta de 32 de ani, revine în casa părintească şi se apucă serios de scris: aventuri captivante, poveşti de călătorie.
După ce a devenit o persoană respectabilă, May a încercat să-şi acopere toate urmele vieţii sale anterioare succesului. A spus ca are o diplo­mă de doctorat (de la Universitatea din Rouen) şi s-a străduit să-și ascundă cazierul.
La început, scriitorul a lăsat să se înţeleagă că operele sale sunt rezultatul călătoriilor pe care el însuşi le-a întreprins. În realitate, scriitorul a că­lătorit o singură dată în acele ţări îndepărtate şi sălbatice pe care le-a descris cu atâta acura­teţe în cărţile sale… în Egipt. Avea deja 57 de ani (deci mult mai târziu și după publicarea volumelor lui), iar călătoria a fost un dezastru. S-a întors în Saxo­nia după 16 luni şi două căderi nervoase.
Când un cititor a dorit să ia legătura cu el, a primit următorul răspuns: „În prezent, Karl May călătoreşte în Rusia, după care va face o altă călătorie la Zululand”. După câteva luni, cititorii au aflat că „May se odihneşte din cauza unei răni vechi care s-a redeschis”.
Apoi, May şi-a decorat casa cu diferite comori exotice, cumpărând mobila de la un distribuitor din Dresda. Covoarele orientale îi îmbrăcau pe­reţii, iau un leu împăiat stătea, ameninţător, lângă biroul său. De asemenea, a pus un fotograf să-l pozeze cu presupusul costum al lui Old Shatterhand. Un fabricant de puşti din Dresda i-a confecţionat „Puşca de argint”, „Doborâtorul de urşi” şi „Carabina Henry”, pe care le-a expus în „Villa Shatterhand” pe care a cumpărat-o în 1896.
Când opinia publică a aflat adevărul, May a s-a confruntat cu un mare scandal care l-a afundat în depresie. Cu toate acestea, cărţile sale au conti­nuat să se vândă într-un mare număr de exemplare.
Karl May a murit pe data de 30 martie 1912. Cu câţiva ani înainte de a muri el a călătorit, pentru prima dată, în America.
Mulți au spus ca ar fi fost un impostor, minci­nos şi hoţ. Însă Karl May a creat, fără s-o cunoas­că în realitate, o lume extraordinară care a în­- cântat copilăria şi adolescenţa milioanelor de ci­titori. Minciunile sale s-au pierdut în negura ani­lor, însă genialele opere de aventuri sunt scrise pentru eternitate.