Lecţia de istorie: 3 februarie – Johannes Gutenberg, inventatorul tiparului

Johannes Gensfleisch zur Laden zum Guten­berg (născut în 1398 – decedat la data de 3 februarie, 1468) a fost un metalurgist, bijutier și tipograf german care s-a remarcat prin contribuția sa la tehnologia tipăririi.
Inventarea tiparului de către Johannes Gutenberg a marcat începutul unei revoluţii care avea să schimbe nu doar istoria cărţii, ci şi pe cea a civilizaţiei creştine.
Înainte de apariţia tiparului, cărţile erau rea­lizate manual şi erau considerate adevărate opere de artă. Realizarea unei cărţi presupunea implicarea unor meşteri din branşe diverse, de la tăbăcarii care pregăteau pielea de animale la cei care pregăteau obiectele de ornament cu care erau împodobite cărţile (în unele cazuri, co­pertele erau împodobite cu aur, pietre scumpe, fildeş etc.). Unii meşteri se ocupau cu pregă­tirea cernelurilor, în timp ce alţii pregăteau instrumentele de scris. Scribii se ocupau de co­pierea manuală a textului, iar diverşi artişti înfrumuseţau cărţile cu ilustraţii, cu forme geometrice stilizate pe marginile paginilor şi cu alte elemente artistice.
Johannes Gutenberg s-a născut în orașul german Mainz. Părinții săi erau aurari și băteau monedă.
Gutenberg a început experimentele cu tipografia din metal după ce s-a mutat din orașul natal Mainz la Strasburg (pe atunci oraș german, astăzi în Franța) – în jurul anului 1430. Știind că tipărirea cu blocuri de lemn implica mult timp și cheltuială, deoarece fiecare matriță, de mărimea unei pagini, trebuia gravată de mână separat și nu avea mare durabilitate, Gutenberg a tras concluzia că blocurile meta­lice puteau fi produse mult mai repede, prin combinarea unor matrițe mici și refolosibile pentru fiecare literă în parte.
Gutenberg e creditat cu crearea unui nou tip de presă tipografică și a unor cerneluri pe bază de uleiuri. Originea primelor prese ale lui Gutenberg este neclară, mai mulți autori considerând presele sale inițiale drept adaptări ale preselor fixe deja existente în Europa, în combinație cu tehnologia de tipărire cu caractere mobile din metal inventată în Coreea și China. Până la Gutenberg, se folosea o singură matriţă compactă pentru imprimare, iar posibilităţile de îndreptare a erorilor, de adaptare şi refolosire a materialelor erau aproape inexistente.
Presa fixă în care foile de hârtie erau presate de blocuri de lemn în care fuseseră gravate textul și/sau ilustrațiile, a apărut pentru prima oară în China, și a fost folosită în Asia de Est cu mult timp înaintea lui Gutenberg. Până în secolele al XII-lea și al XIII-lea, numeroase biblioteci chineze conțineau zeci de mii de cărți tipărite. Nu se știe dacă Gutenberg cunoștea aceste tehnici sau le-a reinventat independent.
Gutenberg a introdus în mod sigur metode eficiente pentru producerea în masă a cărților, ducând la o creștere masivă a numărului de texte scrise în Europa — în mare parte datorită popularității „Bibliei lui Gutenberg”, un volum in-folio cu 42 de linii pe fiecare pagină, prima sa lucrare produsă în masă, începând cu 23 februa­rie 1455. Totuși Gutenberg nu a avut talent la afaceri, și nu a obținut profituri substanțiale din invenția sa.
Gutenberg a murit la 3 februarie 1468, la Mainz. Cu puțină notificare sau recunoaștere a contribuțiilor sale, a fost înmormântat în cimitirul bisericii franciscane din Mainz. Când bise­rica și cimitirul au fost distruse în cel de-Al Doilea Război Mondial, mormântul lui Gutenberg a fost pierdut.