Lecţia de istorie: 9 martie – Ion Caramitru, de la actor la politician controversat

0
157

De origine macedo-română, născut în București pe 9 martie 1942 este un om de teatru, film, televiziune și un om politic român (monar­hist convins ).
A absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică IL Caragiale în 1964 clasa profesor Beate Fredanov.
Repertoriul său actoricesc cuprinde roluri principale în piese de teatru importante semnate de autori precum William Shakespeare, A.P. Cehov, Luigi Pirandello, Georg Büchner, Bernard Shaw, Alfred de Musset etc. A colaborat cu mari regizori ai scenei românești precum Sică Alexandrescu, Moni Ghelerter, Liviu Ciulei, Vlad Mugur, Andrei Șerban, Radu Penciulescu, Alexandru Tocilescu, Cătălina Buzoianu.
Ion Caramitru este și un foarte apreciat actor de film. Dintre zecile de pelicule în care a apărut în roluri importante merită menționate producțiile: „Pădurea spânzuraților”, film premiat la Cannes, în 1965, pentru regie (Liviu Ciulei), „Iarba verde de acasă” în regia lui Stere Gulea (1978), „Ecaterina Teodoroiu”, regia Dinu Cocea. De asemenea, el este cunoscut publicului și pentru rolul Socrate din celebra serie „Liceenii”. Talentul său, remarcat de producătorii din străinătate, l-a recomandat pentru roluri în filme precum „Kafka” (1991), regia Steven Soderbergh, alături de Jeremy Irons și Theresa Russell, „Mission: Impossible”, regia Brian de Palma sau minunatul rol Count Fontana din „Amen” (2002), regia Costa Gavras.
A participat la Revoluția Română din 1989, fiind printre cei care au cucerit Televiziunea Română în 22 decembrie 1989. Alături de Mircea Dinescu a anunțat la televiziune căderea regimului Ceaușescu. A fost ministru al Culturii între 1996 și 2000, în cabinetul Victor Ciorbea.
A fost membru în Consiliul Frontului Salvării Naționale (figurând pe lista membrilor inițiali anunțați la TVR de Ion Iliescu), apoi în Consiliul Provizoriu de Uniune Națională, unde a ocupat funcția de vicepreședinte, membru PNȚCD, mi­nistru al Culturii (12 decembrie 1996 – 28 decembrie 2000) în guvernele Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Isărescu şi vicepreședinte al Asociației revoluționarilor fără privilegii.
În prezent, îşi continua cu succes activitatea ca preşedinte UNITER, este directorul Teatrului National „I.L. Caragiale” din Bucuresti, joacă la Teatrul Național în „Eduard al III-lea“, în regia lui Alexandru Tocilescu și este regizorul a două spectacole aflate în repertoriul curent: „Șapte dintr-o lovitură”, de Lia Bugnar și „Toți fiii mei“, de Arthur Miller.
În onoarea sa a apărut sub egida Fundatiei Culturale „Camil Petrescu” și a revistei Teatrul azi, cu sprijinul AFCN si UNITER, volumul „Cu Ion Caramitru de la Hamlet la Hamlet și mai departe” ce face parte din colecția Galeria Teatrului Românesc, ingrijită de Florica Ichim, în care apar o serie de șapte dialoguri pe care actorul Ion Caramitru și criticul de teatru Mircea Morariu le-au avut în perioada 26 ianuarie – 1 februarie 2009, un schimb de opinii dintre doi oameni preocupați de teatru: unul în calitate de personaj principal – actorul, celălalt – criticul, personaj secundar, care astfel recompun împreună o anume imagine asupra istoriei României postbelice, văzută prin prisma experiențelor personale.
Formează alături de actrița Micaela Caracas un cuplu solid în viață. În 2008 au primit „Diploma pentru cel mai popular cuplu de actori”, în cadrul unei ceremonii organizate la sediul Uniunii Teatrale din România (UNITER) din București.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.