Magda Cârneci este o poetă, critic de artă și publicistă română. S-a născut în 28 decembrie 1955 în comuna Girleni (Bacău). A utilizat și pseudonimul Magdalena Ghica, până în anul 1989. Poet, eseist, critic și teoretician de artă român, Magda Cârneci este fiica lui Radu Cârneci, poet, publicist și traducător, și a Emi­liei Cârneci, inginer silvic.
După încheierea cursurilor liceale, a absolvit Facultatea de Istoria și Teoria Artei din cadrul Institutului de Arte Plastice „N. Grigorescu” din București (1979). în 1997 devine doctor în istoria artei la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales – Paris cu o teză intitulată Discours du pouvoir -discours de l’image.
Debutează publicistic cu poezie în revista „România literară” (nr. 48/1975). Cinci ani mai târziu debutează editorial, cu volumul de poezie Hipermateria (Ed. Cartea Românească, 1980). Colaborează cu poeme, eseuri și articole de opinie la revistele: „România literară”, „Opinia studențească”, „Dialog”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Ateneu”, „Caiete critice”, iar după 1989, la revistele „22″, „România literară”, „Contrapunct”, „Apostrof, „Observator cultural” etc.
După cartea de debut, publică volumele de poezie: O tăcere asurzitoare (Ed. Eminescu, 1985); Haosmos (Ed. Cartea Românească, 1992). în 1997 publică în Franța volumul Psaume (Editions Autres Temps, Marseille) iar în 1999 la Ed. Paralelă 45, în colecția „Gemini”, volumul bilingv Poeme / Poems (varianta engleză aparțînînd autoarei și lui Adam J. Sorkin). Este prezența cu articole teoretice și de opinie în volumul Competiția continuă. Generația ’80 in texte teoretice (Ed. Vlasie, 1994; ediția a Il-a, Ed. Paralelă 45, 1999), alcătuită de Gheorghe Crăciun.
A colaborat la Dictionary of Literary Bio­graphy. Eastern European Writcrs Since World War ÎI (SUA, 1999) și la Encyclopedia of modern Eastern Europe: 1815 – 1989 (SUA, 1999). în calitate de istoric și critic de artă a publicat monografiile.
În 1986 a primit premiul pentru poezie al revistei „Ateneu”, iar în 1992, premiul pentru poezie al orașului Slobozia. În calitate de cercetător științific (1981 – 1990), apoi de director al Institutului de Istorie a Artei (1990 – 1992) și în calitate de director al Departamentului Arte Vizuale din Ministerul Culturii (1990) participa la numeroase congrese, simpozioane și conferințe de specialitate.
În prezent autoarea este cercetător științific principal la Institutul de Istorie a Artei din București, profesor asociat la masteratul de Studii Americane de la Universitatea din București, președinta a board-ului Centrului Internațional pentru Artă Contemporană din București.

Recomandările redacției