Lecţia de istorie – Maria Tănase

Maria Tănase, a fost o interpretă română de muzică populară, uşoară, lăutărească, romanţe şi teatru de revistă. A fost supranumită Pasărea
Măiastră de către Nicolae Iorga, în anul 1938.
S-a născut în 25 septembrie 1913, în mahalaua Cărămidarilor din Bucureşti (zona Palatul Copiilor – Parcul Tineretului), fiind al treilea copil al Anei Munteanu, originară din comuna Cârţa, judeţul Sibiu (Ţara Făgăraşului) şi al florarului Ion Coandă Tănase (1877-1958), din satul Mierea-Birnici, jud. Dolj (azi Mierea, com. Cruşeţ, jud. Gorj), de pe Valea Amaradiei. A avut o soră şi un frate: Aurica (n. 1910) şi François (zis Franz, n. 1911).
În mai 1934 se angajează la Teatrul „Cărăbuş”. La 2 iunie debutează în revista Cărăbuş-Express (a lui N. Kiriţescu) cu pseudonimul Mary Atanasiu, ales de Constantin Tănase. În acelaşi an imprimă Mansarda (romanţă de Nello Manzatti) la casa de discuri „Lifa Record”, aceasta fiind prima imprimare a artistei
În vara anului 1937 imprimă primele cântece populare la casa de discuri „Columbia”, sub supra­vegherea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu şi Harry Brauner, primele două fiind Cine iubeşte şi lasă şi M-am jurat de mii de ori, pe care le-a imprimat cu acompaniamentul Tarafului Costică Vraciu din Gorj.
Data de 20 februarie 1938 reprezintă debutul radiofonic al artistei. Acompaniată de Taraful Ion Matache din Argeş, a susţinut „pe viu” un program de cântece româneşti la Emisiunea „Ora satului”:
M-am jurat de mii de ori, Şapte săptămâni din post, Ce-i mai dulce ca alviţa, Cine iubeşte şi lasă, Geaba mă mai duc acasă, Mărie şi Mărioară, Ţigăneasca, Când o fi la moartea mea. La această emisie, taraful lui Ion Matache era format din doi violonişti, un contrabasist, un ţambalist şi un cobzar. După comentariile cronicarilor muzicali, prilejuite de debutul la radio şi ecoul puternic în rândurile auditorilor emisiunilor radiofonice, Maria Tănase continuă să fie programată aproape săptămânal de Radio România.
În 1938, Maria Tănase cântă în renumitul restaurant de lux „Luxandra”, acompaniată de orchestra violonistului Petrică Moţoi.
Pe 17 august 1938 cântă la încheierea
cursurilor de vară ale Universităţii populare de la Vălenii de Munte (Prahova), unde istoricul Nicolae Iorga o supranumeşte Pasărea Măiastră. În acelaşi an se angajează la Teatrul „Alhambra” al lui Nicolae Vlădoianu. În septembrie lansează cu mare succes cântecele Mi-am pus busuioc în păr (cântec în stil popular) şi Habar n-ai tu (ambele având muzica compusă de Ion Vasilescu) în Revista Constelaţia Alhambrei, pe care le imprimă apoi la „Columbia”
La 16 aprilie 1939 pleacă la Expoziţia Universală de la New York (New York World’s Fair) amenajată în cartierul Flushing Meadows din sectorul Queens. Inaugurarea oficială a pavilioanelor a avut loc la 5 mai 1939. Cântă împreună cu orchestra lui Grigoraş Dinicu şi cu naistul Fănică Luca la Casa românească (unul din pavilioanele României). Aici, Maria Tănase are ocazia să-i cunoască pe George Enescu şi pe Constantin Brâncuşi. La această expoziţie au mai participat Dimitrie Gusti, arh. Octav Doicescu, arh. George Matei Cantacuzino ş.a. Maria Tănase se întoarce în ţară în luna iulie.
În martie 1941 întreprinde un turneu artistic în Turcia. Cântă în revista Melody Revue de la Istanbul cu prilejul inaugurării Teatrului de Vară „Taxâm”. Aici este desemnată cetăţean de onoare de preşedintele Turciei. La finalul acestui turneu se reîntoarce în ţară. Alături de echipele formate din cele mai selecte elemente ale teatrului şi muzicii româneşti cântă răniţilor din război.
După instaurarea comunismului, în 1952 este solicitată să profeseze la Şcoala medie de muzică nr. 1 din Bucureşti, în cadrul unei catedre de cânt popular nou creată. Le-a avut eleve pe Victoria Darvai, Ileana Constantinescu, Natalia Şerbănescu.
Se căsătoreşte cu juristul Clery Sachelarie (Clearch Raul Victor Pappadopulo-Sachelarie) în decembrie 1950.
În primăvara anului 1963, fiind într-un turneu la Hunedoara cu Taraful Gorjului, află că este bolnavă de cancer la plămâni. Întrerupe turneul, rugând-o pe Mia Braia să o înlocuiască. Pe 2 mai ajunge acasă, în Bucureşti.
Se stinge din viaţă la Spitalul Fundeni, pe 22 iunie 1963, la ora 14:10