Lecţia de istorie – Mihail Sorbul, autor dramatic și romancier din perioada interbelică

0
153

S-a născut în 16/29 octombrie 1885 la Botoșani, unde a urmat clasele primare. Studiile secundare le-a urmat la Iași, București și Ploiești. În capitală a absolvit Facultatea de Drept, după ce urmase un an la Conservator.
Urmează temporar (1905-1906) Facultatea de Drept din București, iar între 1906-1907 Conservatorul de Artă dramatică (clasa Nottara). Debutează editorial cu piesă Eroii noștri (1906), publicată sub adevăratul sau nume; e o comedie tragică despre „junii corupți” ai începutului de veac, în care replicile cinice îl anunță pe Sbilt, iar obsesia realizării morale, pe Tofana. Tot sub numele Smolsky, publică în revista Convorbiri critice piesetele Vânt de primăvară (1908), Poveste banală (devenită Poveste studențească), înviere și Două credințe (toate în 1909), împreună cu Liviu Rebreanu, scoate revista Scenă (1910-1911).
Că scriitor se încadrează în perioada interbelică. La 3 martie 1916 are loc premieră capodoperei sale, „Patimă roșie” – drama psihologică și de idei. Mihail Sorbul a intuit una dintre direcțiile principale ale evoluției teatrului modern, piesele sale numindu-le „comedii tragice”. Alte piese ale acestui dramaturg sunt: „Răzbunarea” – 1918, „Prăpastia” – 1920, „Dracul” – 1921, „A două tinerețe” – 1922, „Baronul” – 1940 s.a. Că prozator, a publicat romanele „O iubești?” – 1933 și „Mângâierile panterei” – 1934. A mai publi- cat nuvelele „Glasul nevesti-mii” – 1938 și
„Miting” – 1949. Dintre piesele sale, trei drame au fixat definitiv locul lui M. Sorbul în istoria dramaturgiei române: „Letopiseti”, „Patimă roșie” și „Dezertorul”.
Dramaturgul M. Sorbul rămâne însă în antologia dramaturgiei românești prin comediile tragice „Patimă roșie” și „Dezertorul”. Cele două drame psihologice și de idei au marcat un moment însemnat în evoluția drama­turgiei naționale. Mai cunoscută este „Patimă roșie” – opera ce reprezintă o nouă tendința a artei dramatice de la începutul secolului
al XX-lea – comedia tragică, autorul fiind un precursor al marelui dramaturg Eugen Ionescu. Criticul și istoricul literar Perpessicius consideră că amestecul de comic și tragic în opera lui M. Sorbul este „cel mai fericit augur al carierei sale dramatice.” „Patimă roșie” urmărește procesul sufletesc parcurs de o tânăra față de origine modestă în tentativă de a-și depăși condiția.
Prin piesele sale, cu deosebire prin „Patimă roșie” și „Dezertorul”, M. Sorbul este unul dintre marii constructori din teatrul românesc, un precursor al unei noi direcții în teatrul modern: comedia tragică. Piesele menționate, dar și altele, conferă autorului o deosebită importantă în literatură română din perioada interbelică.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.