Lege represivă: asociațiile de proprietari riscă să ajungă să funcționeze fără organe de conducere

0
1797

Legea nr.196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor nu este văzută cu ochi buni de către cei căreia i se adresează, adică de reprezentanții asociațiilor de proprietari. Vasile Arion, președintele unei asociații din Arad și bun cunoscător al legislației în domeniu, trage un puternic semnal de alarmă cu privire la riscurile care decurg din acest act normativ.

Arion povestește că în august 2011 făcea parte din delegația ULALA care se întâlnea cu ministrul Dezvoltării de atunci, Elena Udrea, pentru a discuta pe marginea Legii asociațiilor de proprietari care trebuia să intre în vigoare. Elena Udrea a înțeles că legea nu se poate aplica și a decis să o retragă pentru a fi refăcută. „Nu a mai fost refăcută, dar cei de acum, din actualul minister, au scos-o de la naftalină, și mai mult, i-au dat caracterul de lege pentru a se aplica de către asociațiile de proprietari din țară. Sunt președinte de asociație ales pentru al doilea mandat și mă tot gândesc și analizez cum să aplic această lege, care a reușit să nemulțumească pe toată lumea, inclusiv autoritățile publice locale, care au și ele rolul lor în relațiile cu asociațiile de proprietari”, susține Arion.

Președinți considerați semiinfractori

Acesta susține că în conformitate cu prevederile noii legi, Comitetul Executiv al asociației are un număr de 22 de atribuțiuni, iar președintele, suplimentar, încă 19. „Toate aceste atribuțiuni, dar și celelalte rezervate restului organelor din asociație sunt amendabile conform art.102, de 19 posibile fapte care săvârșite fără caracter penal, pot să fie sancționate contravențional cu amenzi între 200-10.000 lei. Având în vedere că doar patru dintre aceste fapte pot fi sancționate cu avertisment, se dezvăluie faptul că legiuitorul a conferit de la început caracterul represiv al acestui capitol de sancțiuni, uitând de caracterul de prevenție, cunoaștere și educativ, tratând membrii asociației, dar mai ales organele de conducere a acesteia, fără o prezumție de nevinovăție, fiind de natură să inducă o stare de vinovăție asumată. Chiar cuantumurile acestor amenzi sunt disproporționate, acestea adresându-se în mare parte persoanelor din asociații cu funcții de conducere neretribuite, voluntare. Acestea vor duce negreșit la funcționarea asociațiilor – dacă se va putea – fără organe de conducere, doar cu organe de administrare. Chiar și eu mă gândesc să renunț la funcția încredințată de proprietarii ce m-au învestit cu această încredere. Pentru că, statul prin această lege 196 mă consideră din start un semiinfractor”, a mai spus Arion. În continuare, Vasile Arion afirmă cu subiect și predicat că statul nu a ajutat cu nimic asociațiile de proprietari, nefiind în stare nici măcar să eleboreze o lege corectă, lăsând detaliile administrative la latitudinea asociațiilor, care sunt entități de drept privat.

Legiuitorul moare de grija băncilor

O altă nemulțumire a oamenilor constă în faptul că toate plățile trebuie făcute prin bancă, să mai încaseze și băncile niște comisioane de la asociațiile de proprietari. Pe cale de consecință cresc și cheltuielile care trebuie plătite de locatari. „Legiuitorul moare de grija băncilor, la a cărei bunăstare trebuie să contribuim noi, asociațiile, prin prevederea art. 67 (2) a plăților prin cont, încărcând nejustificat cheltuielile cu funcționarea asociației. Un calcul simplu îmi arată că procedând așa, în anul 2019, asociația mea va trebui să plătească comisioane pentru plata utilităților, suma de 2.220 lei (18,50 comision per operațiune x 10 plăți lunare x 12 luni). Probabil s-a uitat că nu la blocuri locuiesc persoanele cu cele mai mari venituri. Un aspect de discriminare legislativă: asociația de proprietari a rămas singura persoană juridică din România care să mai aibă plafon de casă, eliminat odată cu intrarea în UE, dar reintrodus numai pentru asociații. Privitor la comisia de cenzori, cenzorii, persoane fizice, trebuie să aibă cel puțin studii medii în domeniul economic sau studii juridice. Neavând astfel de persoane în asociație, va trebui să externalizăm serviciul de cenzorat, ceea ce va încărca din nou costurile întreținerii cu plata acestor servicii. Și cum poate asigura cenzorul care are doar studii medii economice, dacă-l avem, legalitatea la ședințele comitetului executiv la care este obligat să participe, dacă nu are studii juridice ? (art.60-61). Mă opresc aici, dar sunt și alte capitole pline de prevederi neconforme, amintind printre altele: adunarea generală a asociației, administrarea, repartizarea cheltuielilor.

Fosta lege 230 nu era perfectă, dar perfectibilă”, a mai spus președintele.

O lege neavenită

În condițiile în care toată lumea se aștepta la prevederi care să reducă birocrația deja existentă, să ducă la independența în funcționare a asociațiilor, la măsuri de eficientizare a administrării locuințelor din condominii și nu de blocare a acesteia, la liberul acces la muncă în asociații, Legea 196/2018 este considerată a fi neavenită. „Stau să mă întreb: ce s-ar întâmpla dacă Primăria ar trebui să reatesteze toți administratorii din Arad, dacă se va impune în final așa ceva? Nu știu câtă incompetență, tendințe centrifuge sau prostie au stat la baza acestei legi. Așteptăm în continuare ca emitentul Legii 196 să realizeze eroarea și în colaborare cu asociațiile locale și republicane ce ne reprezintă, să intervină pentru a aduce corecțiile ce se impun. Știu că propuneri s-au făcut, chiar din stadiul de proiect. Ele trebuiesc analizate și luate în seamă”, a încheiat Arion.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.