Legenda Cascadei Bigăr, o poveste de dragoste blestemată

Cascada Bigăr din Parcul Na­ţional Cheile Nerei-Beuşniţa s-a prăbuşit luni, în jurul orei 18.00 din cauze naturale, sub propria sa greutate. Legenda Cascadei Bigăr spune o poveste de dragoste bles­te­mată, care s-a împlinit în lumea de dincolo. Este povestea de iubire dintre o fată de țăran și un tânăr pe nume Bigăr.
Potrivit legendei, pe meleagurile Văii Almăjului, trăia o familie de țărani, care nu puteau avea copii, iar asta era durerea lor cea mai mare. Într-o noapte, femeii i s-a arătat în vis o vrăjitoare care i-a spus că dacă va bea apă de la izvorul de sub stânca așezată la granița dintre lumi va rămâne însărcinată. Însă, dacă acel copil care se va naște va fi fată, ei nu-i va fi îngăduit să se îndrăgostească, altfel va muri.
Femeia a băut apă din izvor, iar după o vreme a născut o fată. Însă, când a crescut, aceasta s-a îndrăgostit de un băiat chipeș pe nume Bigăr. Amintindu-și vorbele și pro­feția vrăjitoarei, tatăl tinerei, dorind s-o protejeze, a închis-o în grota de deasupra izvorului dintre lumi. Nu l-au înduplecat nici rugămințile, nici lacrimile, nici strigă­tele disperate ale copilei care au fost au­zite însă de vrăjitoarea ce trăia în cea­laltă lume, pe Tărâmul Regăsirii Dorului. Făcându-i-se milă de suferința fetei, vră­jitoarea i-a transformat părul într-o cascadă pe care au început să alunece la- crimile ei.
Legenda Cascadei Bigăr mai spune că băiatul, și el la fel de îndrăgostit, a venit și s-a aruncat în apele cascadei, iar fata s-a stins odată cu el. Însă cei doi s-au reîntâlnit în cealaltă lume, singurul loc în care iubirea lor se putea împlini.
De atunci, îndrăgostiții, spre a-și pe­cet­lui dragostea, dar și pentru a avea par­te de iubirea veșnică, vin să bea apă din cascada ce poartă numele flăcăului Bigăr.
S-a prăbușit din cauze naturale
Momentul în care cunoscutul obiectiv turistic se prăbuşeste a fost surprins de o persoană ce se afla la faţa locului. Romsilva dezminte informaţiile apărute în spa­ţiul public conform cărora cauza prăbuşirii ar fi intervenţia omului în circuitul apei. Re­prezentanţii Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva susţin că travertinul şi muşchii care s-au acumulat în timp au crescut în dimensiuni şi greutate, iar cascada a cedat sub propria greutate.