Direcția Județeană de Statistică a prezentat, recent, un raport cu privire la forța de muncă. Aruncând o privire asupra repartizării pe sexe, nu am putut să nu observăm faptul că și la Arad și pe plan național, statisticile nu arată prea bine pentru reprezentantele sexului frumos. Trecând peste faptul că sunt domenii de activitate în care sunt preferate femeile, trecând peste faptul că există femei care au salarii mult mai mari decât colegii lor bărbați, per ansamblu, procentul femeilor care au un loc de muncă este mai mic decât cel al bărbaților, rata șomajului este mai mare în rândul lor, iar salariile sunt mai mici. La sfârșitul anului 2017, la nivelul județului Arad, rata de ocupare a resurselor de muncă în rândul femeilor era de 71,9%, în scădere față de anul precedent, dar în creștere față de anii 2013, 2014 și 2015, iar în rândul bărbaților de 84%. La nivel național, femeile stăteau și mai prost, cu 64,3%, în timp ce rata în rândul bărbaților era de 70%. În ceea ce privește numărul mediu al salariaților pe sexe, la sfârșitul perioadei de referință, în județ erau 59.403 femei și 71.288 bărbați. La capitolul câștig salarial nominal mediu net pe lună, arădencele aveau 2.032 lei, iar bărbații 2.161 lei, mai puțin ca media națională de 2.288 lei la femei și 2.383 lei, la bărbați. Privitor la rata șomajului, trebuie spus că la sfârșitul lui 2017, la nivelul județului, aceasta era de 1,6% în rândul femeilor și 1,5% în rândul bărbaților.
Potrivit altui set de date, de data aceasta aparținând Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă, Aradul s-a situat, în permanență, în ultimii ani pe primele locuri din țară între județele cu cea mai scăzută rată a șomajului, iar anul trecut, pe primele locuri între județele cu cele mai multe locuri de muncă disponibile. Vorbim aici de industria auto, industria textilă și vânzări.
„Patronul profită de cine poate”
Dar să vedem în cele ce urmează, cum sunt privite aceste statistici de către doi dintre liderii de sindicat importanți din Arad, care au experiență în ceea ce privește piața muncii. Potrivit lui Ilie Don, președintele Cartel Alfa Arad, principala problemă a raporturilor de muncă din România o constituie discrepanțele majore între salariul minim și cel maxim și implicarea statului în procesul de negociere între partenerii sociali. „Nu există indici de salarizare, nu există un raport corect între salariul minim și cel maxim. În plus, apar tot felul de legi care limitează negocierile pe care le purtam altă dată cu patronatele, în loc să lase anumite aspecte la liberul arbitru al înțelegerii dintre sindicate și patronate. E un lucru urât că femeile sunt mi slab plătite ca bărbații, pentru că nu au ceva care să le pună în inferioritate față de noi, poate cu excepția capacității de efort fizic. Nu cred însă că acest lucru se datorează faptului că are cineva ceva cu ele. Părerea mea este că la mijloc e vorba de profit. Dacă patronul poate profita de unul sau de altul, profită. Dacă prinde o femeie, îi dă un salariu mai mic sub pretextul că nu poate face un anumit lucru, dacă prinde un bărbat, încearcă și lui să îi dea un salariu mai mic”, susține Don. Acesta mai spune, că una peste alta, salariile sunt foarte mici în România, ceea ce îi face pe mulți să place din țară, în căutarea unui trai mai bun.
Între statistică și realitate
La rândul său, Ionel Rusu, președintele filialei Arad a Confederației Sindicatelor Democratice din România, este de părere că statisticile nu reflectă întotdeauna situația reală. „Genialul nostru matematician Gricore C. Moisil spunea referin­- du-se la statistică: «Dacă stai cu o fesă pe un bloc de gheață și cu una pe o plită încinsă, media e bună, dar în realitate e vai de fundul tău». Sigur, dacă facem statistici generice, poate să reiasă că femeile nu sunt tratate egal cu bărbații, dar trebuie să privin lucrurile detaliat. Dacă ne ducem pe sectoarele de activitate, cum ar fi medi­- cina, vom găsi mult mai multe femei ca bărbații. Sunt domenii de vârf, unde femeile sunt mai bine plătite, și le respect pentru asta. Există locuri unde au o pondere mai mare, pentru că sunt mai atente, mai rigurose, mai serioase ca bărbații, după cum sunt și domenii în care nu pot să fie egale cu bărbații. Cei care vorbesc tot timpul despre egalitarism, spun bazaconii”, este de părere Ionel Rusu.

Recomandările redacției