OLYMPUS DIGITAL CAMERAO scurtă istorie a românilor povestită celor tineri
de Neagu Djuvara
Humanitas, 2010
Consider că trebuie să mă acomodez trendului acestei veri şi să îi supun pe cititori unui mic test (de istorie!). Mi se va ricana că aceasta nu e o rubrică de filozofia istoriei, ci de beletristică. Sau poate mi se va argumenta că istoria nici măcar nu mai e la modă, la ce bun să memorizăm evenimente şi personalităţi, dac-avem Wikipedia la un click distanţă!?
Şi totuşi, am convingerea că istoria reprezintă o oglindă a viitorului, necesara privire înapoi, asimilarea unor lecţii istorice deschizându-ne viziunea justă asupra viitorului, tot ea ne poate ajuta să evoluăm, să ne reevaluăm punctele slabe ca şi pe cele puternice. Unde mai pui că studiile semnate de istoricul Neagu Djuvara au farmecul unei cronici aşternute cu stil şi cu grijă pentru cuvinte, dincolo de revelarea unor adevăruri uitate sau insuficient cunoscute.
Aşa cum o spune titlul, parcurgem o istorie concentrată, esenţializată, surprinzând cronica poporului român pe cel puţin trei mii de ani, carevasăzică de dinainte de geto-daci şi până în prezent. Desigur că Neagu Djuvara îşi etalează o excelentă capacitate de sinteză şi de selecţie. Pentru mine una, lectura aceasta a reprezentat nu doar un exerciţiu de lifting al culturii gene­rale proprii, dar mai ales mi-a oferit surpriza unor updatări ale informaţiei istorice. Pe de altă parte, am descoperit aici elemente pe care nu le-am cunoscut în trecut şi care mi se par perfect valabile astăzi.
Vă voi împărtăşi câteva din micile revelaţii de care pomeneam şi care au făcut deliciul lecturii mele. Ei bine, ştiaţi că actualul teritoriu al ţării era ultraîmpădurit în trecut, astfel încât aveam păduri până şi în Teleorman (Deli Orman, ,,pădure nebună’’ în limba cumană)? Ştiaţi că Traianus şi armatele romane au fost atrase mai ales de aurul Daciei, atât de bogaţi erau Apusenii pe atunci încât după cucerirea Daciei mo­nedele bătute de imperator au fost mai groase şi mai grele? Sunteţi de acord că Basarab a fost cuman, din neam turcic, prin urmare? Aţi aflat deja că Mănăstirea Cozia are trăsături cumane şi că Mircea cel Bătrân nu înseamnă cel bătrân de zile, ci ,,cel Vechi’’, cel anterior? Dar etimologia adevărată a numelui Vlad Dracul, tatăl necruțătorului Țepeș o cunoașteți? Deopotrivă, des­pre comerțul internațional din porturile moldovene Chilia și Cetatea Albă, cele din vreme lui Ștefan cel Mare, ni se relatează elemente inedite. Pe măsură ce înaintăm spre prezent, datele istorice sunt mai numeroase şi mai certe, cartea oferind o concepţie rotundă, închegată, argumentată. Micul meu excurs în studiile de istorie merită a fi încheiat cu remarca autorului care îi va face mândri pe transilvăneni: ,,Dacă aveţi în faţă o hartă fizică a României, observaţi cum arată podişul Transilvaniei: s-ar zice că ţara noastră este un fel de mare cerc în jurul Transilvaniei. Ei bine, acolo s-a născut neamul românesc.”

Lasă un răspuns

  • tibico spune:

    Răspund la întrebările (mirările) pe care ţi le pui
    sau ni le pui:
    1.Istoria e la modă mai abitir ca acum două
    decenii. Tot soiul de neaveniţi îşi dau cu părerea despre probleme controversate
    din trecutul mai depărtat sau mai recent. Un exemplu dintr-o legiune:Ion Cristoiu,
    acest Caracudi contemporan nouă, emite fără inhibiţii, păreri despre rolul
    monarhiei,actul de la 23 august, regimul comunist (pe care l-a slujit cu
    devotament),etc,etc. Spre deosebire de înaintaşul său, Cristoiu a schimbat
    bodega din Cişmigiu cu studiourile tv, trecând cu dezinvoltură de la Antena 3
    la B1, unde-şi debitează inepţiile, fie politice sau istorice. Culme a tupeulu,
    mai e şi director al revistei Historia, unde pe lângă istorici recunoscuţi,
    publică şi veleitari de tot soiul.
    2.Da, ştiam de ,,ultraîmpădurirea”(expresie
    cam forţată forţată n.n.)a actualului teritoriu.Cine n-a auzit de Codrii
    Vlăsiei, păduri întinse din Lunca Dunării până la Dealurile Târgoviștei, unde s-au adăpostit haiduci vestiţi, ţărani şi
    boieri, deopotrivă fugind din calea diverşilor năvălitori.  Şi Zaharia
    Stancu ştia acest lucru, dacă şi-a intitulat un roman Pădurea nebună  a
    cărui acţiune se petrece în   “Teleorman“, vechiul ,,Deliorman”
    (pădure nebună).
    3. Despre presupusa origine cumană a lui
    Basarab ştia şi Iorga,dar el fiind un sincer naţionalist nu cosmopolit ca
    Djuvara a minimalizat acest fapt.
    4. Despre aurul Dacilor, care l-a atras pe
    Traian, învaţă deja copiii din clasele primare.
    Spaţiul nu-mi permite sa comentez celelalte
    mirări ale tale legate de cartea lui Djuvara. Poate altă dată.

Recomandările redacției