„Femeea asta e dracul gol”, exclama, plin de năduf, pe când era președinte, Traian Băsescu. Se referea, după cum, probabil, v-ați dat seama, la Gabriela Firea, actualmente primar general al Capitalei. Se pare că fosta mâna dreaptă a lui Băsescu pe vremea PD-ului, nimeni altul decât Liviu Dragnea, a ținut minte aserțiunea fostului său șef, iar acum regretă amarnic că nu a ținut cont de ea. Firea numai că nu-i spune direct să plece odată din fruntea PSD-ului, pentru că îl duce la pierzanie, să lase locul altcuiva, o persoană mai frecventabilă și mai puțin obsedată de zornăitul cătușelor. Susțin în continuare că acele cătușe sunt deținute de către Klaus Iohannis, care se joacă cu el de-a șoarecele și pisica, presându-l să se achite de sarcina sa, adică prăbușirea PSD-ului, pentru ca el să mai aibă șanse să câștige al doilea mandat. Termenul pentru scoaterea PSD de la guvernare și instalarea unui guvern cu titulatura generică „guvernul meu”, adică al lui Iohannis, se apropie vertiginos, ceea ce arată că Dragnea nu a fost capabil să-și respecte promisiunea. Părerea mea este că liderul PSD a mai primit un răgaz, până la depunerea moțiunii de cenzură. Drept dovadă, cu toate amenințările șefei Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătorii care i-au condamnat pe Dragnea și Vâlcov nu s-au sinchisit să-și redacteze motivările, deși termenul limită a trecut. Dealtfel, aproape că pot să bag mâna în foc că amenințările șefei ÎCCJ au fost mai mult de fațadă. Cel mai probabil, Firea și tovarășii ei știu care este scenariul, fiind avertizați de către tabăra proprie din servicii, așa că au declanșat bătălia pentru debarcarea baronului de Teleorman. Nu pot să spun că nu ar avea dreptate, prezența lui Dragnea în fruntea PSD discreditează partidul, care este atacat din toate părțile, inclusiv de către șefii familiei europene a social democraților. Probabil că acesta a și fost motivul pentru care, la un moment dat, oamenii lui Dragnea au lansat zvonul că acesta cochetează cu ideea scoaterii PSD din respectiva familie și mutarea la AECR, așa numiții conservatori reformiști. Lăsând la o parte caracterul mai mult politic al declanșării războiului justiției împotriva lui Dragnea, victimă sau nu, Dragnea trebuie să plece. Cu el la cârmă, PSD se prăbușește pe zi ce trece. Lucru pe care, așa cum am arătat mai sus, se pare că Dragnea chiar îl dorește. Pentru că altfel nu se explică perseverența în crearea de tabere antagoniste în partid, prin debarcarea a două guverne proprii și instalarea unei marionete jalnice în funcția de premier. Nu pot dovedi, dar se vede cu ochiul liber că Dragnea alimentează cu bună știință războiul intern, sperând că disensiunile vor deveni atât de grave încât suficient de mulți parlamentari PSD să voteze viitoarea moțiune de cenzură. Iar dacă acest lucru se va întâmpla, Dragnea poate visa frumos într-o răsturnare spectaculoasă și bene­- fică pentru el la următorul termen de judecată.

Recomandările redacției