După ce acum câteva săptămâni vuia tot Aradul, din cauza faptului că Filarmonica era amenințată cu reducerea personalului, iată că și vecinii nostri, de la doar câțiva kilometri, se confruntă cu astfel de lucruri.
În rândul artiștilor orădeni persistă o atmosferă sumbră, din momentul în care au aflat că ar urma să fie angajaţi pe perioadă determinată.
Președintele CJ, Ilie Bolojan le-ar fi spus actorilor că îşi doreşte reorganizarea la scară largă a instituţiilor de cultură din Oradea. Propunerea prevede o viitoare unire a Teatrului Regina Maria, Teatrul Szigligeti cu Filarmonica de Stat.
Noua instituţie, ,,un colos” creat artificial, ar fi una mai eficientă din punct de vedere economic, spun autoritățile orădene, deoarece unele departamente precum administraţia, contabilitatea, arhiva şi partea tehnică ar fi comune. Un fel de ,,filarmoteatru”, ,,teatrumonica”, ar fi o nebunie, spun artiștii. Actorii ar urma să fie trecuți pe contracte determinate, practic se ajunge în voia sorții.
Revoltați de situația în care se află cultura orădeană, artiștii au organizat vineri un ,,flash mob”, prin care protestează împotriva acestor decizii.
Mai mult decât atât, în sprijinul lor au venit artiști din toată țara. Zeci de mesaje de susținere, din țară și nu numai, pentru a sprijinii instituțiile de cultură. Oamenii protestează prin mesaje, împotriva acestei hotărâri. Din păcate, am constatat, cu tristețe, că actorii arădeni nu s-au solidarizat cu ,,frații” din județul vecin. Pe rețelele sociale, nu am văzut nici măcar un mesaj, din partea Teatrului arădean, în sprijinul confraților din Oradea. Același lucru, l-am contatat și atunci când Filarmonica din Arad a trecut prin momente grele. Nu a fost susținută de către actorii arădeni. Au venit în schimb, să-i susțină cei din galeria UTA-ei, dar artiștii, de la Teatru, nu. Artiști din Cluj, Timișoara, Galați, Piatra Neamț, Satu Mare, Baia Mare, Constanța și lista ar putea continua, au trimis mesaje de sprijin pentru actorii din Oradea, numai actorii arădeni nu s-au solidarizat. Întodeauna actorii și artiștii din lume, au fost lideri de opinie, susținând și sprijinind bunul mers al lucrurilor într-o țară. Dacă la Revoluție, actorii arădeni au fost în primele rânduri și au înfruntat gloanțele, acum preferă să păstreze tăcerea, pe principiul ,,tăcerea e de aur”, preferând să aibă un loc ,,călduț”și sigur de muncă. Actorii arădeni nu au mimat, nici de această dată, nici măcar un gest de solidaritate, din păcate, sau cel puțin nu s-a văzut, așa cum, în schimb, au făcut toți ceilalți artiști din țară pentru colegii lor din Oradea.
