Mureșul este râul care a adus multe beneficii județului nostru, dar și multe dezastre, în urma inundațiilor petrecute de-a  lungul vremii. Mureșul a lăsat de-a lungul timpului zone devastate în urma revărsării apelor. Astfel în anii 1772, 1778, 1783, 1785, 1805, 1815 şi 1816, 1844,  1932, 1970 și 1975, apele învolburate au făcut pagube mari în tot județul nostru.

Anul acesta, în luna mai, s-au împlinit 51 de ani de la inundațiile catastrofale din județul Arad.

În anul 1970, locuitorii județului nostru  au avut de luptat cu apele învolburate ale Mureșului. În 13 mai a început dezastrul, iar punctul culminant a fost  a fost în 16 mai la ora 6.30 dimineața, când viitura a ajuns în zona noastră.  Apele involburate  au afectat localitățile întâlnite în cale,  iar terenurile agricole, gospodăriile și casele oamenilor de pe Valea Mureșului au fost inundate treptat. Multe  localități aflate în  apropierea râului au fost evacuate în acele zile de groază.

Una dinte localitățile afectate de inundații a fost si orașul Lipova. Viitura ajunge în zona Lipovei, în  17 mai, la ora 15.45, când  Mureșul a atins o cotă de 705 cm. În centrul Lipovei, pe strada principală a orașului, apa a atins 1,50 m, iar pe alte străzi situate mai jos, către Mureș, apa a atins trei metri. La momentul respectiv , unii locuitori disperați s-au refugiat pe acoperișul caselor. În foarte scurt timp, apele au schimbat imaginea orașului, foarte multe case fiind dărâmate atunci. Peste 300 case au fost inundate, 200 s-au prăbușit iar aproximativ  100 de locuințe au fost grav avariate. În 1975, Mureșul a făcut din nou ravagii în Lipova. Îmi aduc aminte, că eram la bunici la Radna, pe strada Gării și jumătate de stradă era inundată. Tata ne aducea alimente cu barca din oraș, iar mama era blocată în spitalul unde lucra, lumea era îngrozită la momentul respectiv. A fost o imagine dezolantă, cu toate că aveam doar patru ani, eram speriată de apele Mureșului, pline de noroi,  care înaintau pe stradă.

După inundațiile devastatoare din Lipova, a urmat la doar o zi distanță, Aradul . În ziarele locale apăreau comunicate cu măsurile întreprinse. ,,Muncitorii de la Uzina electrică întindeau cabluri, instalau grupuri electrogene și becuri de-a lungul digului, pe o lungime de 19 km, astfel încât să fie luminată digul noaptea. Timp de câteva zile carierele de piatră din județ lucrau toată ziua,  fără oprire, iar 700 de camioane transportau non-stop peste 10.000 de tone de piatră, pământ, saci de nisip și balast pe faleza Mureșului și pe străzile laterale, astfel a fost înălțat de-a lungul falezei un solid dig de apărare. La fabrica Teba și U.T.A. au confecționat mii de saci pentru nisip. Aproximativ 200.000 de saci de nisip au fost așezați de către colectivele de muncitori din fabricile arădene, ajutați de formațiile gărzilor patriotice, brigăzile de tineret și unităților militare dislocate pentru a stăvili furia apelor (cca. 20 000 – 25 000 de oameni au participat la salvare). Fiecare ajuta după puteri. Mulți dintre ei se aflau la a treia zi și noapte de muncă continuă pe dig. Se poate zice că au fost eroi adevărați. Femeile veneau cu ceai fierbinte, mâncare caldă sau sandvișuri, cu țigări, cafea și cuvinte încurajatoare pentru a ține sufletul în apărătorii obosiți”, se scria în presa vremii.

Apele învolburate  au crescut  cu 20-30 cm pe oră, atingând cote înalte, periculoase la Arad. Apa a străpuns digul,  a intrat treptat în ștrandul Neptun, apoi a distrus o porțiune din podul Decebal, aflat în construcție. Zonele cele mai afectate au fost  Fabrica de zahăr, cartierele Alfa și Pârneava, apa acoperind grădini și case. Locuitorii Aradului au trăit momente de-un mare dramatism în acele zile. În cele din urmă, după 120 de ore de lupte dramatice, orașul a scăpat de potop. Numai intervenția extrem de rapidă a oamenilor, consolidarea digurilor cu eforturi adesea supraomenești a putut împiedica puhoiul, obligându-i să rămână în limitele digurilor.

În județul Arad, Mureșul a devastat mai multe localități.  A fost inundat complet Bulci, Bodrogul Vechi, parțial vreo 17 localități (Lipova, Păuliș, Bata, Vărădia de Mureș, etc.). Inundațiile catastrofale au avut urmări tragice, au provocat mari pagube avuției obștești, bunurilor materiale cetățenilor, economiei și în agricultura județului.

Sursa: Muzeul Județean Arad, România Interbelică, Agerpress, Aradul de altădată, Kurunczi Ferenc.

Recomandările redacției