– Interviu cu dr. Petru Horga, preşedintele Filialei Arad a Corpului Experţilor Contabili şi a Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR)-
Horga Petru:
– 43 de ani, licenţiat în economie, doctor în ştiinţe economice, specializarea „Contabilitate”;
– preşedintele Filialei Arad a CECCAR
– conduce societatea profesională de expertiză contabilă şi audit financiar „Horga Consulting”;
– specializări dobândite: expert contabil, auditor financiar, consultant fiscal, expert în insolvenţă;
– cadru didactic universitar la Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad, Facultatea de ştiinţe economice;
– profesor colaborator la Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor;
– Domnule preşedinte Petru Horga, care credeţi că este rolul contabilului în economie?
– Profesionistul contabil (contabilul) are un rol deosebit important atât în economie, cât şi în societate. Se disting trei paliere în care munca contabilului este indispensabilă.
Un prim palier ar fi reprezentat de protejarea interesului public. Profesia contabilă se distinge faţă de celelalte profesii liberale, printre altele, prin asumarea responsabilităţii faţă de interesul public, faţă de toate părţile interesate în activităţile desfăşurate de întreprindere: acţionari, salariaţi, furnizori, bănci, buget etc. Dacă medicul se adresează direct pacientului, avocatul direct clientului, profesionistul contabil prin situaţiile finan- ciare pe care le întocmeşte se adresează publicului larg şi nu numai clientului sau angajatorului pentru care lucrează. Contabilul trebuie să fie responsabil faţă de public chiar dacă este plătit de un client determinat, care este beneficiarul final al serviciior sale. Contabilul trebuie să prezinte în mod exact (fidel) situaţia financiară a unei companii, să nu deformeze realitatea economică, chiar dacă uneori interesele clientului sau angajatorului său nu converg cu acea realitatea pe care contabilul o zugrăveşte în situaţiile financiare pe care le întocmeşte.
Profesia contabilă în general şi contabilul, în particular, joacă un rol important în dezvoltarea economiei. Pofesioniştii contabili sunt implicaţi în toate domeniile vieţii economice si sociale: ei lucrează în firme mari, mijlocii şi mici sau ca practicieni individuali, în întreprinderi comerciale, industriale, fianciare, în organizaţii non-profit, în entităţi din sectorul public, în instituţii, în educaţie etc. Fiind implicaţi în atâtea structuri, ei asistă guvernele în atingerea obiectivelor lor economice şi sociale, contribuie la performanţele pieţelor fianciare etc.
În fine, contabilul are un rol important şi în societate. Atitudinea şi comportamentul acestuia în legătură cu serviciile prestate au
repercursiuni asupra proprietaţii economice a colectivităţii şi a întregii ţări. În plus, lucrările prestate de aceştia în domeniul salarizării sunt indispensabile societăţii. Investitorii, donatorii de fonduri, angajatorii şi alte sectoare din lumea afacerilor, precum şi Guvernul sau publicul, în sens larg, trebuie să aibă încredere în capacitatea acestora de a pune în funcţiune sisteme riguroase de gestiune şi informare, capabile să asigure o gestiune financiară eficientă şi de a oferi sfaturi avizate asupra unui număr mare de probleme, asupra gestiunii afacerilor sau de ordin fiscal.
– Criza economică se pare că este depăşită în statisticile naţionale. Din contactul nemijlocit cu firmele, ce spun contabilii?
– Într-adevăr, statisticile ne spun că am ieşit din recesiune. În schimb, realitatea economică, aşa cum este văzută de contabili şi cum este percepută de aceştia în munca lor de zi cu zi este un pic diferită. Dacă indicatorii macroeconomici indică o relansare a economiei, efectele vizibile ale creşterii economice se văd mai puţin. Companiile încă se confruntă cu probleme legate de asigurarea finanţării necesare atât pentru activitatea curentă, cât şi pentru investiţii, cu probleme legate de competitivitate, dar mai ales cu lipsa de predictibilitate a politicilor publice, în special a celor fiscale. Este adevărat că firmele îşi doresc o presiune fiscală cât mai mică, dar adevărata lor problemă este reprezentată de lipsa de predictibilitate fiscală. Companiile îşi întocmesc planuri de afaceri de obicei pe termen mediu şi îşi bugetează în mod corespunzător costurile, astfel că orice creştere a fiscalităţii neanunţată din timp poate produce decalaje semnificative în bugetul acestora, cu impact asupra performanţelor întreprinderilor şi, implicit, asupra bugetului de stat.
-Domnule Petru Horga, ţinând cont de cele pe care le-aţi precizat mai sus faţă de importanţa contabililor în ceea ce priveşte bunul mers al economiei, v-am ruga să ne precizaţi care este statutul contabililor în România anului 2014?
-Profesioniştii contabili sunt organizaţi într-un organism profesional cunoscut sub numele de CECCAR, adică Corpul Experţilor Contabili şi a Contabililor Autorizaţi din România, care a fost înfiinţat prin decret regal în iulie 1921. Profesioniştii contabili îşi pot desfăşura activitatea atât în mod dependent, ca angajaţi în întreprinderi şi instituţii publice, cât şi independenţi, ca liber-profesionişti. Indiferent de forma de exercitare a profesiei, profesionistul contabil trebuie să-şi desfăşoare activitatea cu respectarea cerinţelor etice promovate de CECCAR şi anume: integritate, independenţă, obiectivitate, competenţă profesională, calitate şi confidenţialitate.
-Creşterile sau scăderile economice – destul de frecvente în această perioadă – se resimt şi în ceea ce priveşte situaţia financiară a contabililor?
-Bineînţeles. Chiar dacă onorariile experţilor contabili sunt onorarii de mijloace şi nu de rezultat (experţii contabili nu au dreptul de a percepe onorarii de succes, ca alte profesii liberale), veniturile contabililor se resimt în funcţie de creşterile sau scăderile economice. O economie în recesiune conduce la o scădere a numărului companiilor şi, implicit, la reducerea clien-ţilor experţilor contabili şi a con- tabililor autorizaţi. Însă, pe de altă parte, problemele economice cauzate de criza economică au determinat companiile să apeleze din ce în ce mai mult la profesioniştii contabili pentru a găsi soluţii la depăşirea problemelor cauzate de efectele crizei.
-Pe de altă parte, contabilul, ca şi ziaristul sau avocatul exercită o profesiune liberală. Există trendul angajării (externalizării) serviciilor contabile de către firme?
-Profesia contabilă este una eminamente liberală (sau liberă!). Conform evidenţelor pe care le are CECCAR Arad, peste 70% dintre companiile din Judeţul Arad au contabilitatea externalizată către membrii Corpului, diferenţa de 30% având contabilitatea organizată intern, prin compartimente proprii. Important este de precizat faptul că şi la companiile care nu au externalizate serviciile contabile, lucrează ca angajaţi profesionişti contabili membrii CECCAR, majoritatea managerilor financiari (directorilor economici) de la aceste companii fiind experţi contabili. Şi acum, să mă refer strict la întrebarea dumneavoastră, vă pot răspunde că trendul este acela de externalizare a serviciilor contabile, asta şi datorită faptului că specialistul cel mai la îndemână pentru o întreprindere mică şi mijlocie (IMM) este expertul contabil. Astăzi, aproape că nu mai există nici o decizie pe care să o ia managerul, fără să aibă la bază informaţiile şi opiniile expertului contabil.
-Cum stă CECCAR Arad comparativ cu filialele din celelalte judeţe?
-În ce priveşte numărul de membri, Filiala CECCAR Arad se află printre primele şapte filiale din ţară. Numărul membrilor dintr-o filială este direct legat de piaţa serviciilor contabile din judeţul respectiv. Cu cât un judeţ are o economie mai dezvoltată, cu atât şi piaţa serviciilor contabile este mai dezvoltată şi, implicit, numărul profesioniştilor contabili este mai mare. Am putea spune că numărul membrilor unei
filiale CECCAR constituie un bun barometru pentru aprecierea dezvoltării economice din judeţul respectiv.
-Cunoaşteţi foarte bine pulsul economiei arădene şi, implicit, a celei naţionale. Ce credeţi că-i lipseşte mediului economic actual?
-Economia arădeană a avut o bună dinamică în ultimii ani, companiile din judeţul nostru înregistrând creşteri ale cifrei de afaceri chiar şi pe fondul crizei economice. Este îmbucurător faptul că multe companii multinaţionale care au susţinut serios economia nu se relochează din ţara noastră, ci, din contră, îşi extind capacităţile productive. Pe de altă parte, companiile cu capital românesc tind să devină din ce în ce mai competitive, lucru care este de dorit deoarece economia românească are nevoie de un capital autohton puternic. Şi acum să revin la întrebarea dumneavoastră referitoare la „ce-i lipseşte mediului economic?”. În primul rând, am afirmat-o şi anterior, mediului economic îi lipseşte predictibilitatea politicilor fiscale. Mediul economic are nevoie de politici fiscale stabile, care să permită companiilor să dezvolte strategii de dezvoltare pe termen mediu şi lung. De asemenea mediului economic românesc îi lipseşte infrastructura necesară. Nu poţi să ai o economie dezvoltată, dacă accesul la resurse, tehnologie şi forţa de muncă se face greoi. Trăim într-o lume dinamică, unde decidenţii companiilor trebuie să aibă o mare mobilitate, iar în lipsa unei infrastructuri adecvate există riscul ca unii investitori să-şi piardă intersul faţă de un mediu economic cu o infrastructură precară. Fără a face o listă exhaustivă cu ceea ce-i lipseşte mediului economic, aş dori ca în încheiere să mă opresc asupra unui lucru şi anume asupra necesităţii unei strategii de dezvoltare care să aibă clar definite direcţiile strategice de acţiune (indiferent de ce guverne se succed la cârma ţării) şi principalii vectori de dezvoltare economică. Datorită specificităţilor economice, sociale şi culturale, o economie nu poate fi competitivă în toate domeniile, motiv pentru care ar trebui identificate principalele direcţii de acţiune în raport cu aceste specificităţi. De asemenea, inovarea şi dezvoltarea tehnologiilor de vârf vor contribui substanţial la dezvoltarea economică.