radna

Peste patru mii de credincioşi din România, Germania, Croaţia, Bulgaria şi Ungaria au participat, duminică, la slujba de binecuvântare a lucrărilor de renovare de la Bazilica Maria-Radna şi la complexul monastic adiacent din oraşul Lipova, care au avut loc în prezenţa cardinalul Joachim Meissner, delegat extraordinar al papei Francisc, care este totodată Arhiepiscopul catolic al oraşului Kőln din Germania.

Alături de cardinalul Joachim Meisner au concelebrat liturghia pontificală peste douăzeci de arhiepiscopi, episcopi şi delegaţi diecezani din ţară şi străinătate, între care Ioan Robu, arhiepiscop şi mitropolit de Bucureşti, Babel Balazs, arhiepiscop şi mitropolit de Kalocsa-Kecskemet, Stanislav Hocevar, arhiepiscop şi mitropolit de Belgrad, Jakubinyi Gyorgy, arhiepiscop de Alba-Iulia.

Sfânta Liturghie pontificală a fost celebrată de cardinalul Joachim Meisner, arhiepiscop emerit de Koln, delegat extraordinar – missus extraordinarius – al papei Francisc, care a citit mesajul subernului pontif conform căruia, evenimentul de la Lipova “este de importanţă globală”.

De asemenea, la festivităţi au luat parte şi ierarhii ortodocşi din regiune, IPS Ioan Selejan, mitropolitul Banatului, IPS Timotei Seviciu, arhiepiscopul Aradului, şi Lukijan Pantelic, episcopul ortodox sârb al Budapestei şi administrator al Eparhiei Timişoarei.
Cântul sacru şi cadrul muzical al celebrării au fost asigurate de corul şi orchestra Domului din Timişoara, conduse de Ioan Fernbach (Timişoara), la orgă aflându-se Franz Metz (Munchen), iar dirijor fiind Walter Kindl.

A fost interpretată Misa Încoronării (Kronungsmesse), de Wolfgang Amadeus Mozart.
La sfârşitul Sfintei Liturghii, Sergiu Nistor, consilier prezidenţial, a dat citire mesajului preşedintelui Klaus Iohannis, care a subliniat că, prin aceste lucrări, monumentul de arhitectură îşi adaugă noi valenţe celor istoric consacrate, de înalt loc de spiritualitate romano-catolică.

După liturghia pontificală, a urmat binecuvântarea lucrărilor de renovare la corpul bazilicii, slujba fiind oficiată pe esplanada din faţa lăcaşului de pelerinaj.

În continuare, Babel Balazs, arhiepiscop şi mitropolit de Kalocsa-Kecskemet, şi Ioan Robu, arhiepiscop şi mitropolit de Bucureşti, precum şi monseniorul Andreas Straub, visitator emerit al şvabilor dunăreni pe lângă Conferinţa Episcopilor Catolici din Germania, au adresat pelerinilor reuniţi în faţa Bazilicii scurte cuvinte de învăţătură în limbile maghiară, română şi germană.

Apoi au fost binecuvântate şi lucrările de renovare la complexul monastic adiacent Bazilicii, în curtea interioară a fostei mănăstiri franciscane.

După o alocuţiune a lui Martin Roos, episcop de Timişoara, întreaga asistenţă a intonat Te Deum.

Evenimentul s-a încheiat cu vizitarea colecţiei muzului votiv, care a fost deschisă oficial cu această ocazie.

Din cauza numărului mare de preoţi, oficialităţi, delegaţi şi oaspeţi, o mare parte dintre participanţi au ascultat şi văzut Liturghia pontificală în piaţa din faţa lăcaşului de pelerinaj, pe două ecrane de mari dimensiuni, închiriate în acest sens de Episcopia Romano-Catolică de Timişoara.

 

Mesajul preşedintelui României, Kaus Iohannis

Salutând acest eveniment important pentru întreaga comunitate a Bisericii Romano-Catolice, Excelenţa Sa, Klaus Werner Iohannis, îi felicită pe toţi cei care au contribuit la restaurarea clădirilor şi, în acelaşi timp, pe cei care au trudit la revigorarea vieţii spirituale a mănăstirii. S-a redat acestui important loc istoric nu doar strălucirea trecutului, ci şi binemeritate noi speranţe şi perspective de dezvoltare.

Prin ce se săvârșește astăzi şi prin tot ce se va continua începând de astăzi la Sf. Maria Radna, monumentul de arhitectură îşi adaugă noi valenţe celor istoric consacrate, de înalt loc de spiritualitate romano-catolică. Viaţa redată de restauratori mănăstirii şi viaţa redată de mănăstire comunităţilor din jur sunt exemple pentru capacitatea revitalizantă a patrimoniului cultural. Totodată, acest proiect dus la bun sfârșit este un simbol pentru capacitatea tehnică şi voinţa politică a României de a-și susține valorile. Pentru că din ce în ce mai mulţi sunt cei care înţeleg că ele sunt cele care ne consacră identitatea și diversitatea şi, deopotrivă, ne asigură o platformă pentru dialogul intercultural şi interconfesional.

Privind operele înaintaşilor noştri, dintre care ansamblul Sf. Maria Radna se distinge atât prin substanţialitatea, dar şi prin spiritualitatea sa excepţională, dăm dreptate unui mare gânditor care, acum mai bine de un secol şi jumătate, spunea:

«Una din condiţiile trudei omeneşti stă în acea proporţie dintre timpul sădirii şi cel al culesului, în care stă bogăția roditoare a fructului; şi în general cu cât plasăm mai departe ţelurile noastre şi dorim mai puţin să fim noi înşine martorii rezultatelor trudei noastre, cu atât mai mare şi mai bogată va fi măsura succesului nostru.» (…)

Prin impresionanta prezență a credincioşilor, unii dintre ei venind din străinătate, şi prin cea a înalţilor reprezentanți ai clerului romano-catolic, greco-catolic, ortodox, prin participarea autorităţilor publice centrale şi locale şi a oaspeţilor de peste hotare, mărturisim şi transmitem tuturor celor pe care îi reprezentăm la marea sărbătoare de astăzi de la Sf. Maria Radna că în acţiunea şi colaborarea noastră cheia de boltă este şi va rămâne întotdeauna moștenirea spirituală creștină: toleranță, respect, iubire şi pace.

 

Proiectul european

Renovarea şi includerea în circuitul turistic a bazilicii şi mănăstirii Maria Radna reprezintă un proiect amplu care îşi propune conservarea şi valorificarea substanţei istorice a ansamblului mănăstirii franciscane, romano-catolice, clasificat drept monument istoric de grupa A în Lista Naţională a Monumentelor Istorice din regiunea Vest.

Prin proiect s-au urmărit îmbunătăţirea infrastructurii de orientare, acces şi primire a turiştilor, precum şi încurajarea altor investiţii conexe în oraşul Lipova şi în zonele învecinate.

Au fost efectuate lucrări de consolidare şi asigurare a criteriilor de rezistenţă şi stabilitate (consolidări bolţi, fundaţii, planşee, şarpantă), lucrări de combatere a umidităţii din pereţi prin aplicarea tencuielilor de asanare şi lucrări de refacere a finisajelor interioare şi exterioare, în spiritul şi păstrând cât mai multe din elementele originale (glafuri şi ancadramente de piatră, scări de lemn, elemente de tâmplărie şi tinichigerie valoroase, pictură etc).

Lucrările de intervenţii au urmărit, de asemenea, eliminarea elementelor parazitare (pereţi despărţitori, modificări de goluri), pentru aducerea spaţiilor la forma iniţială. Totodată s-au efectuat şi se vor mai încheia, în lunile următoare, lucrări de modernizare şi adaptare a monumentului la cerinţele contemporane de igienă şi confort, prin următoarele intervenţii: refacerea instalaţiei electrice, prevederea sistemului de încălzire centrală, amplasarea de grupuri sanitare, realizarea iluminatului arhitectural, dotarea cu instalaţii electrice speciale (sistem voce – date, supraveghere video, sistem de detecţie şi avertizare la incendiu şi efracţie), dotări speciale pentru persoane cu dizabilităţi (grupuri sanitare adecvate, rampe, ascensor interior şi elevator exterior).

Pentru punerea în valoare a monumentului şi pentru îmbunătăţirea accesului vizitatorilor, o atenţie deosebită a fost acordată amenajărilor exterioare, prin realizarea platformelor carosabile şi pietonale, a parcărilor, renovarea scărilor monumentale de acces în Bazilică, reconstituirea scărilor secundare şi a terasei din zona de sud, amenajarea peisagistică a spaţiilor exterioare şi a curţii interioare a mănăstirii, dotarea cu mobilier urban şi refacerea împrejmuirii. Totodată, într-o clădire existentă care se va reabilita păstrând volumetria şi faţada principală iniţială cu mici următoarele modificări, se va amenaja un centru de informare.

Lucrările de reabilitare a Mănăstirii Maria Radna, cel mai mare loc de pelerinaj din vestul ţării al catolicilor, au fost lansate în luna mai 2013, cu scopul de renovare şi includere în circuitul turistic internaţional al Ansamblului Bisericii şi Mănăstirii Maria Radna.

Valoarea investiţiei pentru realizarea proiectului s-a ridicat la mai mult de 47 de milioane de lei, din care peste 34 de milioane de lei au reprezentat o finanţare nerambursabilă contractată de către Episcopia Romano-Catolică Timişoara cu Ministerul Dezvoltării Regionale prin Programul Operaţional Regional.

Proiectul, care s-a derulat pe parcursul a doi ani, a presupus restaurarea bisericii principale şi a altor trei monumente istorice din cadrul complexului, precum şi amenajarea spaţiilor din jurul ansamblului mănăstiresc, până la marginea DN 7.

De asemenea, a fost prevăzută consolidarea turnurilor din beton, înalte de aproape 70 de metri, care datează din anul 1911.

Cu această ocazie au fost întărite fundaţiile, au fost înlocuite elementele deteriorate ale şarpantelor, a fost completată zidăria lipsă. Pentru valorificarea substanţei istorice, ferestrele şi uşile au fost restaurate prin metode specifice monumentelor şi s-au refăcute finisajele nepotrivite, astfel încât atmosfera barocă să fie cât mai fidel redată.
Pentru atragerea unui număr cât mai mare de turişti în această zonă s-a avut în vedere şi amenajarea muzeului ecumenic ‘Maria Radna’ în cele nouă foste chilii ale mănăstirii şi care va cuprinde colecţia de obiecte care se află în clădirea mănăstirii.

 

Istoricul mănăstirii

Mănăstirea franciscană Maria Radna este închinată Maicii Domnului, iar conform înscrisurilor, prima biserică a fost ridicată în 1520, dar lăcaşul a fost distrus de două ori, sub ocupaţia turcească şi de un incendiu.

În biserică există o icoană a Maicii Domnului care nu a fost distrusă de turci şi nici de incendiu, motiv pentru care este considerată făcătoare de minuni.

Biserica actuală a fost sfinţită în 1767, iar în anul 1992 a fost înnobilată de Sfântul Ioan Paul al II-lea cu titlul de ‘basilica minor’, fiind declarată Basilica Papală Maica Harurilor.
Biserica sanctuar din Maria Radna a fost păstorită vreme de secole de Ordinul Fraţilor Minori Observanţi. Însă, din 2003, după retragerea acestui Ordin, viaţa celui mai important loc de pelerinaj romano-catolic din vestul României a fost încredinţată clerului diecezei romano-catolice de Timişoara.

Anual, complexul “Maria Radna” este vizitat de peste 80.000 de persoane.

 

Circulaţie ingreunată în zona Radnei

Datorită evenimentului special de la Radna, s-au luat măsuri de securitate mari în zona Bazilicii, numărul poliţiştilor fiind suplimentat cu 42 de cadre care au asigurat  ordinea şi circulaţia în zona mănăstirii. De asemenea, tot în zona Bazilicii circulaţia a fost îngreunată, formându-se cozi interminabile de maşini pe ambele sensuri de circulaţie pe porţiunea DN7 de pe raza Lipovei.

 

Recomandările redacției