An de an în data de 6 ianuarie credincioşii creştini ortodocşi şi catolici prăznuiesc Botezul Domnului, cunoscut în popor ca Bobotează. Şi la Arad, credincioşii s-au trezit devreme să meargă la slujbă, dar au şi stat la coadă, chiar timp de câteva ore, pentru a lua Agheasma Mare. „Am îngheţat de frig aici, dar am vrut să iau apă sfinţită”, a spus un arădean. Unii au luat apa sfinţită mai ales pentru a pune în practică şi a respecta riturile creştin ortodoxe. „Boboteaza reprezintă Botezul Domnului în apele Iordanului, o sărbătoare importantă pentru întreg creştinismul. Agheasma Mare se ia dimineaţa pe nemâncate, înainte de anafură, timp de opt zile după praznic. După 15 ianuarie, se ia din nou Agheasma Mică, dar după anafură. Se ţine în casă în loc curat, e bună pentru cei suferinzi”, a spus un credincios. Credincioşii din Arad consideră că Agheasma e nelipsită din orice locuinţă creştină. „Am venit să iau apă sfinţită, să beau dimineaţa, ajută şi la boli. Am fost şi anul trecut, trebuie să ai în casă tot anul apă sfinţită. Eu locuiesc aici aproape de biserică” a spus Florica, pensionară.
IPS Timotei a sfinţit Agheasma Mare
Sute de credincioşi au participat, miercuri, la slujba de sfinţire a Agheasmei Mari, la Catedrala arhiepiscopală “Sfânta Treime” din Arad, oficiată de IPS Timotei Seviciu, arhiepiscopul Aradului, alături de un sobor de preoţi şi diaconi.
La sfârşitul Sfintei Liturghii, a fost oficiată sfinţirea cea mare a apei, de Bobotează, după care, credincioşii au fost stropiţi cu apă sfinţită şi au putut să ia acasă Agheasma Mare.
Credincioşii s-au aşezat la cozi în faţa butoaielor cu apă încă de la ora 10.00, astfel că aşteptarea a durat, pentru unii, câteva ore. Unii dintre aceştia au luat acasă apă în PET-uri de 5 litri, alţii au venit cu câte 2-3 PET-uri de 2 litri susţinând că au luat apă pentru vecini şi cunoştinţe care au fost la serviciu.
Credincioşii spun că în fiecare casă este bine să existe Agheazmă de la Bobotează, iar aceasta trebuie păstrată într-un vas curat şi la loc de cinste.
Preoţii spun că Agheasma Mare sau apa sfinţită la Bobotează are putere sfinţitoare şi tămăduitoare. Ea se păstrează până la un an şi nu se alterează. O parte din apă se păstrează în biserică, într-un vas numit aghiasmatar şi e folosită de preoţi la o mulţime de slujbe, cum ar fi sfinţirea bisericii şi a antimiselor, a Sfântului Mir. Fiecare creştin trebuie să ia din Agheasma de la Bobotează şi să o păstreze într-un vas curat şi la loc de cinste.
Se gustă din această apă pe nemâncate în zilele de ajunare şi de post, sau în zilele de sărbători mari.
De asemenea, miercuri, sute de credincioşi au participat la slujba oficiată la „Fântâna Iordanului“, de la biserica din comuna arădeană Almaş. Localnicii spun că în această fântână există apă adusă din râul Iordan.
Sute de credincioşi au participat şi la slujba de sfinţire a Aghiasmei Mari, la Mănăstirea Hodoş Bodrog din judeţul Arad, unde preoţii acestui lăcaş de cult au sfinţit şi apele râului Mureş.
Totodată, credincioşii au fost prezenţi în număr mare la Catedrala Ortodoxă veche, dar şi la mănăstirea din cartierul Gai.
Obiceiuri de Bobotează
Conform tradiţiei creştine în ziua de Bobotează, în bisericile creştine se sfinţeşte apa sau Agheasma Mare iar la credincioşii de rit orthodox se spune tot conform tradiţiei că pot bea apa sfinţită pe nemâncate în perioada 6 ianuarie- 14 ianuarie. Tot conform tradiţiilor în ajunul sărbătorii Botezului Domnului la creştinii catolici şi ortodocşi se umblă cu sfinţitul caselor credincioşilor, „mersul cu crucea“, cum se mai zice în popor. De asemenea, apa sfinţită la Bobotează este folosită pentru binecuvântarea obiectelor bisericeşti.
În judeţul Arad în Săvârşin şi Bârzava după tradiţie se sfinţeşte apa la marginea unei văi după care se toarnă apa în vale. De asemenea, în localitatea Miniş din comuna Ghioroc în ziua de Bobotează, se umblă la cei numiţi Ioan din sat cu colinda.
Pe lângă tradiţiile creştine mai sunt şi superstiţii care sunt legate de această sărbătoare, în multe zone din judeţul Arad se spune că dacă o tânără nemăritată îşi pune busuioc sfinţit sub pernă ea îl va visa pec el cu care se va căsătorii. De asemenea, în Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează şi 8 zile după se spune că nu e bine să se spele rufele deoarece apele sunt sfinţite. Tot de Bobotează se crede că se deschide cerul şi animalele pot vorbi.
Acest praznic împărătesc mai este numit şi „Epifanie“ sau „Teofanie“, care în limba greacă înseamnă „arătare“ sau „descoperire“, deoarece în acest moment, Iisus Hristos s-a făcut cunoscut după cum a spus şi Sfântul Ioan Gură de Aur că: „Hristos n-a fost cunoscut tuturor când S-a născut, ci când S-a botezat“.
Prima dată în istorie sărbătoarea este amintită în secolul al II-lea de către Sfântul Clement Alexandrinul, fiind sărbătorită în 6 ianuarie împreună cu sărbătoarea Naşterii Domnului, fiind despărţite în secolul IV, 25 decembrie fiind data în care de atunci se sărbătoreşte Naşterea Domnului sau Crăciunul.
Iisus Hristos acceptând să se scufunde în apele râului Iordan, l-a îngropat pe vechiul Adam şi a început zidirea unui nou om, el neavând nevoie de purificare, El însuşi prin intrarea Sa în apele Iordanului a purificat apa; El prin acest gest a înlăturat puterea Satanei asupra creaţiei care a fost întinată de căderea omului în păcat. Aşadar, în momentul în care Iisus s-a lăsat botezat de Ioan, după tradiţia creştină, izvoarele harului s-au pogorât peste creaţie.
Boboteaza este văzută ca o sărbătoare a purificării, prin apa care spală păcatele şi alungă răul din lume.
(C.G., P.B., E.C.)
