Mii de cubanezi au ieșit în stradă să protesteze împotriva guvernului dictatorial

0
205

Mii de cubanezi au ieșit duminică pe străzile unui orășel din apropierea capitalei Havana pentru a protesta față de guvern, o mișcare inedită pentru o țară care de zeci de ani trăiește în comunism și dictatură.

Manifestanții, în majoritate tineri, au mers pe străzile din San Antonio de los Baños, un oraș cu 50.000 de locuitori situat la circa 30 de kilometri de capitală, și au strigat „Patrie și viață”, după titlul unui cântec, dar și „Jos dictatura!”, „Libertate”  și „Nu ne e frică!”.

Ulterior, au început să se strângă protestatari și în Havana. Potrivit imaginilor difuzate de agențiile de presă, s-au făcut arestări.

În plus, imediat, în capitala Havana a fost organizată o contramanifestație, în sprijinul guvernului președintelui Miguel Diaz-Canel.

De la începutul pandemiei, cubanezii trebuie să stea la cozi lungi pentru a-și procura alimentele de bază. Nu se găsesc nici medicamente, ceea ce a generat o puternică nemulțumire socială, relatează BFM TV

Sub hashtagul #SOSCuba sau #SOSMatanzas (SOSMasacre), apelurile de ajutor se înmulțesc pe rețelele sociale, la fel și apelurile ca guvernul să faciliteze primirea de donații din străinătate.

Sâmbătă, un grup de opozanți a cerut înființarea unui „coridor umanitar”, o inițiativă pe care guvernul a respins-o.

„Conceptele de coridor umanitar și de ajutor umanitar sunt asociate cu zonele de conflict și nu se aplică în Cuba”, a declarat sâmbătă Ernesto Soberon, director al afacerilor consulare și responsabil cu diaspora cubaneză.

Autoritățile acuză „o campanie” care urmărește „să prezinte o imagine de haos total în țară, ceea ce nu corespunde situației din prezent”. Guvernul ar urma, totuși, să autorizeze luni o adresă de e-mail pentru a accelera donațiile din străinătate, a declarat Ernesto Soberon.

Record de infectări și decese în Cuba

Manifestația din orășelul aflat la sud-vest de Havana a avut loc în ziua în care Cuba a înregistrat un nou record zilnic de contaminări și decese din cauza coronavirusului, cu 6.923 de cazuri noi înregistrate și 47 de decese în 24 de ore.

De la începutul pandemiei, Cuba a depistat 238.491 de cazuri, iar 1.537 dintre ele s-au soldat cu deces.

„Sunt cifre alarmante, care cresc pe zi ce trece”, a comentat duminică epidemiologul-șef al Ministerului Sănătății, Francisco Duran, într-o conferință de presă. 

Victorii anunțate pe planul vaccinurilor

Joi, autoritățile anunțau însă că cel de-al doilea vaccin anti-COVID-19 dezvoltat de Cuba, denumit Soberana 2, are o eficienţă de 91,2% după administrarea a trei doze.

Oamenii de ştiinţă cubanezi lucrează în total la cinci vaccinuri împotriva COVID-19, dintre care două se află în ultima fază a studiilor clinice: Abdala şi Soberana 2. Pe 21 iunie, grupul farmaceutic cubanez BioCubaFarma anunța că Abdala, primul vaccin anti-COVID-19 dezvoltat în America Latină, are o eficienţă de 92,28%, tot după trei doze, scrie Agerpres.

Abdala urmează să primească în curând aprobarea oficială a autorităţilor cubaneze. Acest vaccin nu este încă autorizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), dar Cuba, confruntându-se cu o creştere a numărului de cazuri, a început să administreze serul încă din luna mai în regiunile cele mai afectate de pandemie.

Obiectivul Cubei este acela de a îşi vaccina toţi locuitorii până la sfârşitul anului cu seruri produse în ţară.

Aflată sub embargo american din 1962, Cuba a început să-şi dezvolte propriile vaccinuri în anii ’80. În prezent, 80% din vaccinurile incluse în programul său de vaccinare sunt fabricate pe insulă.

Cuba, în era post-Castro

După plecarea de la putere a dictatorului Fidel Castro, conducerea țării a fost preluată de fratele acestuia, Raul. Ajuns la vârsta de 90 de ani și cu Fidel Castro mort între timp, Raul Castro s-a retras de la putere în luna aprilie a acestui an și, la Congresul Partidului Comunist, i-a predat ştafeta preşedintelui Miguel Diaz-Canel, care are 60 de ani. A fost un moment istoric pentru insulă şi pentru locuitorii săi. Marea lor majoritate nu au cunoscut altă familie conducătoare decât cea a celebrilor revoluţionari.

Cuba a început unele reforme timide încă din vremea lui Raul Castro, deschizând în special calea pentru privatizare, însă nu a fost vorba de reforme radicale, iar viața locuitorilor nu s-a schimbat prea mult.

Pe străzile Havanei, rămase fără turişti din cauza pandemiei, cubanezii sunt preocupaţi mai degrabă de penuria alimentară, de cozile din faţa magazinelor şi de inflaţia vertiginoasă provocată de renunţarea la sistemul cu două monede, unic în lume. Reforma a eliminat peso-ul cubanez convertibil (CUC), aliniat cu dolarul american şi lansat în 1994 pentru a însoţi şi ulterior a înlocui această deviză, şi a lăsat în vigoare doar peso-ul cubanez (CUP), care valorează de 24 de ori mai puţin.

Așa se face că în ultimele luni, Cuba cunoaşte o nemulţumire socială inedită, sub impulsul recentei introduceri a internetului mobil, cu manifestaţii ale artiştilor, proteste ale disidenţilor şi mobilizări ale altor sectoare ale societăţii civile, precum apărătorii drepturilor animalelor. Şi reţelele sociale au reflectat cererile tinerilor cubanezi pentru mai multă libertate politică şi de exprimare.

În opinia analiștilor, există un mare sentiment de oboseală în societatea cubaneză, efect, pe de o parte, al politicii de sancțiuni a administraţiei americane şi, pe de altă parte, al lipsei de încredere faţă de proiectele şi promisiunile liderilor cubanezi.

Sursa: https://www.digi24.ro/

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.