Ministerul Mediului şi RNP sprijină abuzurile săvârşite de Direcţia Silvică la Somoş

0
418

somos

În numerele trecute ale ziarului nostru vă prezentam situaţia de la Somoş, unde Direcţia Silvică a defrişat arborii situaţi la marginea pădurii, pentru a face loc unui gard, construit cu încălcarea mai multor prevederi legale şi în lipsa unui acord de mediu valabil. Construirea gardului a început cu toate că acordul de mediu era expirat, iar în decizia de încadrare emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului  în 22.02. 2011 e se arăta negru pe alb că se dă undă verde pentru complex numai dacă „nu se vor executa tăieri de arbori în vederea realizării investiţiei”. Pe de altă parte,  arătam că avocaţii celor care luptă împotriva celor întâmplate acolo vorbesc despre săvârşirea unei infracţiuni de fals, infracţiune comisă pentru a justifica preluarea admi­nistrării fondului cinegetic din pădurea cu pricina de către Direcţia Silvică Arad. Din informaţiile noastre, conform contractului nr. 101 de predare a fondului de vănătoare nr. 26 Somoş, operaţiunea de predare s-a realizat pe data de 26.06.2011. La vremea respectivă, în fişa în care era trecută suprafaţa neproductivă din punct de vedere cinegetic figura suprafaţa de 32 de hectare, din totalul de 10.242 de hectare. Cele 32 de hectare reprezentau drumurile naţionale, judeţene şi calea ferată care traversează fondul de vânătoare. Pentru toate celelalte suprafeţe se plătea redevenţa datorată statului şi proprietarilor terenurilor. Conform unor date publicate pe internet în 2013, fişa cu privire la suprafaţa neproductivă din punct de vedere cinegetic era modificată, de data aceasta apărând o rubrică nouă, cu o suprafaţă de 714,3 hectare neproductivă din punct de vedere cinegetic, exact suprafaţa singurei păduri de pe raza fondului de vânătoare, unde figurează Complexul de Vănătoare Somoş, care are autorizaţia nr. 29/216577/24.03.2011.
Plângere penală
În urma solicitării avocaţilor care se opun, pe bună dreptate, construirii ţarcului, solicitare adresată Inspectoratului Teritorial pentru Regim Silvic şi Vânătoare Oradea în vederea prezentării oficiale a structurii suprafeţei neproductive cinegetic, instituţia cu pricina a refuzat în primă fază comunicarea acestei informaţii. În aceste condiţii, avocaţii au solicitat instanţei să oblige ITRSV să transmită documentul solicitat. Surpriză însă! A apărut o altă fişă a fondului de vânătoare, în care apare o rubrică care nu exista anterior, cu menţiunea „lipsea din fişă la data preluării fondului”. Astfel, cei care s-au opus construirii ţarcului susţineau că nu mai trebuie alte dovezi cu privire la falsul grosolan comis. Există astfel dovada clară că în momentul preluării fondului de vănătoare de la Direcţia Silvică nu exista acordul gestionarului pentru construcţia gardului, construcţie care nu se poate realiza fără acordul acestuia. Potrivit vânătorilor, îngrădirea unei păduri protejate, cum e cea de la Somoş, este o adevărată crimă. Acolo trăiesc specii de vânat mare, cerb lopătar, cerb carpatin, mistreţ, pentru care pădurea reprezintă singurul refugiu de pe acel fond. Astfel, s-a făcut o plângere penală pentru fals şi uz de fals, silvicultorii fiind acuzaţi că „au modificat acte oficiale pentru a putea obţine în mod fraudulos dreptul de a realiza acest complex de vânătoare.”
Defrişări masive
De menţionat că pentru ca ţarcul să poată să fie construit s-au făcut defrişări masive, ilegale, după cum susţin cei care se opun investiţiei, arborii fiind îndepărtaţi cu tot cu rădăcină, în încercarea de eliminare a tuturor probelor cu ajutorul lamei buldozerului. Din păcate nimeni nu a răspuns sesizărilor făcute, astfel, pe această cale le cerem public să răspundă celor de la Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, conducerii Regiei Naţio­nale a Pădurilor Romsilva, Inspectoratului Teritorial pentru Regim Silvic şi Vânătoare Oradea, cum a fost posibil că într-o pădure de protecţie s-a tăiat un aliniament pe o bandă cu lăţimea de la cinci la opt metri, pe o lungime de 15 kilometri, s-au extras ilegal sute de arbori. Să fi apărut o nouă modă la Direcţia Silvică ca pădurile să fie defrişate cu buldozerul?
Ministerul cere ITRSV să treacă peste o instanţă judecătorească
Din informaţiile noastre, la controalele care aveau menirea să facă lumină în acest caz au participat două persoane de la ITRSV Oradea, care cu sprijinul unor poliţişti, a unor angajaţi de la Compartimentului Pază al Direcţiei Silvice, au muşamalizat cazul, fără să vadă nimic. Gurile rele susţin că „toţi au semnat «ca primaru´», la indicaţia directorului Direcţiei Silvice, Teodor Ţigan”. Localnicii susţin că prin faptul că inspectorii ITRSV nu şi-au făcut datoria s-a dovedit complicitatea dintre inspectorat şi direcţie. Că organele de control din cadrul DSA nu-şi fac meseria aşa cum trebuie, reiese şi din faptul la un singur district au fost tăiaţi ilegal peste 10.000 de arbori,  iar acum se încearcă, spun gurile rele, să se aplice metoda Acarului Păun.
Pe de altă parte, trebuie spus că, potrivit informaţiilor noastre, lucrarea a fost suspendată de o instanţă arădeană, acum existând un proces pe rol la Tribunalul Caraş-Severin. Cu toate acestea, Ministerul Mediului a emis un document, prin care se cere ITRSV Oradea să încheie formalităţile pentru ţarcul de vânătoare, cu alte cuvinte să nu ia în considerare decizia instanţei prin care lucrarea a fost suspen­dată. În toate aceste cazuri, avem foarte multe sesizări, cei care ne-au contactat fiind nemulţumiţi văzând că nimeni nu ia nicio măsură.
Mai mult, fosta conducere a asociaţiei de vânătoare care are în ges­tionare Fondul 26 Somoş a dat tot concursul Direcţiei Silvice, la intervenţia directorului Ţigan, luptând astfel împotriva propriilor interese. „Fostul Consiliu Director al asociaţiei de vânătoare nu putea dispune de bunurile asociaţiei decât cu acordul Adunării Generale”, mai spun cei care se opun realizării ţarcului.
Dacă reprezentanţii Direcţiei Silvice nu ne-au răspuns la telefon, iar cei de la Ministerul Mediului ne-au promis că ne vor trimite un punct de vedere în scris, Dana Dănoiu, directorul APM Arad ne-a declarat că nu poate comenta cele întâmplate, susţinând că instituţia pe care o reprezintă a emis un aviz, dar dacă acesta a fost respectat sau nu, agenţia nu are posibilitatea să verifice, nefiind organ de control. La rândul său, Dacian Iova, şeful ITRSV Oradea susţine că acuzaţiile aduse inspectoratului sunt nefondate. „Nu mă pot pronunţa cu privire la acuzaţiile aduse Direcţiei Silvice, dar cele aduse la adresa noastră nu-şi au rostul. Ne facem treaba în termen şi temei legal”, a spus Iova.
Crăciunescu spune că nu e treaba presei să se ocupe de păduri
În ceea ce-l priveşte, Adam Crăciunescu, directorul general al RNP Romsilva, care a ajuns să fie cercetat sub control judiciar într-un caz de mare corupţie şi căruia, din informaţiile noastre i s-a pus în vedere să demisioneze până la 1 februarie, lasă să se înţeleagă că nu este treaba presei să se ocupe de faptele mai mult sau mai puţin legale care se petrec în pădurile din România. „Somoşul este o problemă doar pentru ziarul dumneavoastră. Nu este treaba patronatului de la Glasul Aradului să se ocupe de buna gestionare a pădurilor care aparţin Romsilva. Acesta este răspunsul meu”, susţine Crăciunescu.
Parlamentarii reacţionează
Contactaţi pentru a comenta cele întâmplate la Somoş, parlamentarii cu care am stat de vorbă ne-au declarat că din punctul lor de vedere o hotărâre a instanţei trebuie respectată. „Atâta timp cât există o ho­tărâre judecătoreas­că prin care se suspendă lucra­rea, aceasta trebuie respectată. Nimeni nu poate pune la îndoială acest lucru, pentru că o hotărâre a instanţei nu poate fi pusă niciodată la îndoială”, a declarat de­putatul Ioan Şcheau. Senatorul Constantin Traian Igaş, fost ministru de Interne, este şi el de aceeaşi părere. „În orice ecuaţie, legea trebuie respectată, iar abuzurile de orice fel trebuie eliminate în totalitate. Cei care nu înţeleg că legea trebuie respectată vor fi traşi al răspundere şi vor fi nevoiţi să plăteas­că. Sistemul judiciar din România s-a schimbat, iar legea e lege. Avem acum posibilitatea să vedem aproape în fiecare zi cum oameni care au avut poziţii importante în stat sunt trimişi în spatele gratiilor”, susţine Igaş.
Alte dezvăluiri cu privire la „faptele de arme” ale silvicultorilor vor fi făcute în numerele viitoare ale ziarului nostru.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.