Ministerul Sănătății își bate joc de mame: din martie, cezarienele la cerere se vor face doar pe bani

0
247

cezarieneVeste proastă pentru viitoarele mă­mici: Ministerul Sănătăţii intenţio­nează ca din martie, naşterile prin ceza­riană, la cerere, să nu mai fie decontate de stat. Aradul este cu atât mai afectat cu cât deţine unul dintre cele mai mari procente din ţară în ceea ce priveşte numărul de operaţii cezariene efectuate. În materni­tatea arădeană de stat procentul ceza­ri­enelor depăşeşte 50%, iar în cele pri­vate este mult mai mare. Mai mult, numărul de operaţii cezariene este în continuă creştere. La secţia de Obstetrică – Ginecologie din cadrul Spitalului Clinic Jude­ţean de Urgenţă Arad au fost înregis­trate, în anul 2008, 3.447 de naşteri, dintre care 1.384 au fost prin cezariană. Numărul acestora a crescut de la an la an, ajun­gând ca în 2013, din totalul de 2.418 naşteri, 1.438 (59,47%) s-au efectuat prin operaţie chirurgicală.
„Naşterea, un act firesc, dar asociat cu mortalitate maternă şi fetală ridicată în trecut, a prezentat progrese evidente datorită mai ales a operaţiei cezariene. În perioada 1984-2011 au fost consemnate 109.046 naşteri (3.894,5 naş­teri/an) şi 17.214 operaţii cezariene (614,78/an), rata de cezariană calculată pe întregul interval fiind 15,79%. Numărul de naşteri a scăzut constant de la apro­ximativ 5.000 înainte de 1989, la sub 3.000 în 2011, iar rata cezarie­nelor a crescut de la 7,80 % în 1984 la 59,47% în 2013. Progresele teh­nicii de operaţie cezariană, dorinţa pacientei, comoditatea medicului şi presiunea societăţii au dus la schimbarea majoră a viziunii terminării naş­terii“, ne-a declarat dr. Gheorghe Furău, şeful secţiei Obstetrică – Ginecologie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean Arad.
Motivele pentru care operaţia de cezariană câştigă tot mai mult teren în dauna unei naşteri naturale sunt multe. În Arad, unde natalitatea a cunoscut dintotdeauna un spor negativ în ceea ce priveşte populaţia băştinaşă, ponderea cea mai mare a femeilor care nasc o reprezintă extremele: minorele şi cele peste 30 de ani. Aceste categorii prezintă din start un risc ridicat de sarcină, drept pentru care li se recomandă, pentru evitarea complicaţiilor, efectuarea operaţiei de cezariană. În plus, peste 50% dintre femei văd doctorul pentru prima dată la naştere.
„Tranziţia socio-economico-cul­turală de la secolul XX la XXI, co­relată cu progresele monitorizării ultrasonografice a sarcinii şi dezvoltarea unor tehnici sigure de operaţie cezariană a condus la o atitudine orientată spre finalizarea chirurgicală a naşterii. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă un indice de cezariană de 15%. Cauzele care au determinat această creştere sunt multiple, dar trebuiesc luate în considerare şi caracteristicile populaţiei studiate, influenţa canalelor mass-media, aspectele legate de planificarea familială şi dorinţa pacientei, neuitând bineînţeles comoditatea pentru medic“, mai susţine dr. Furău.
Spitalul câştigă mai mult la cezariană
O naştere prin cezariană presupune un efort financiar mai mare din partea spitalului cu maxim 500 de lei, însă suma este recuperată la decontare. Casa de Asigurări de Sănătate decontează o naştere vaginală cu 1.000 de lei, în timp ce o cezariană este decontată dublu. Lucrurile stau însă cu totul altfel în ţările mai civilizate, unde se plăteşte mai bine dacă se forţează naşterea pe cale naturală.
„Cu toate că în ţările nordice rata cezarienelor a crescut la doar 13,6% în 1999 faţă de 12,8% în 1987 (Nor­vegia), în restul ţărilor europene rata de cezariene a crescut semnificativ: de la 9% în 1980 la 21,3% în 2000 în Anglia, la 22,5% în Italia în 1995 sau 25,3% în Australia în 2000. Ţările din America de Sud au cea mai mare rată de cezariene, astfel Chile raporta o creştere de la 27,7% în 1986 la 60% în prezent, în Brazilia rata este în multe centre peste 50%, în timp ce în Mexic se raporta o rată de peste 70% în 2012. Doar în Africa, indicele de cezariană a rămas unul mic: Kenia – 6,7% (1998), Tanzania – 2,2% (1998) sau Ghana – 4,1% (1996). În 2010, indicele de cezariană era: 28,84% în Austria, 21,03% în Bulgaria, 18,80% în Franţa, 30,29% în Germania, 14,30% în Olanda, 36,15% în Por­tugalia, cu o medie de 26,27% la nivelul Uniunii Europene“, mai spune dr. Gheorghe Furău.
Pentru o naştere prin cezariană, statul alocă 247 de dolari
Conform Ministerului Sănătăţii, prin pachetul de servicii medicale de bază se asigură gratuit toate serviciile medicale necesare pentru femeile gravide, serviciile asociate nașterii, inclusiv operația de cezariană atunci când există o indicație medicală clară pentru aceasta.
Nu este inclusă în pachetul de servicii medicale de bază operația de cezariană la cerere care reprezintă o opțiune personală și pentru care nu există o indicație medicală în acest sens. În momen­tul de față, România este una dintre ță­rile din Europa cu cel mai mare număr de ope­rații de cezariană în afara indica­ției medicale, ceea ce comportă riscuri, fiind vorba despre o intervenție chirurgicală.
În elaborarea pachetului de servicii medicale de bază, care s-a făcut cu consultarea specialiștilor în domeniu, s-a acor­dat o atenție particulară gravidei și lehu­zei, inclusiv prin acordarea de consultații de monitorizare atât la mediul de familie, cât și în ambulatorul de specialitate.
Creşterea numărului de operaţii prin cezariană este evidentă. Tendinţa de creştere este prezentă atât la nivel naţional, cât mai ales în Vestul ţării şi la nivel euroregional, în ultimii ani indicele de cezariană depăşind 40%. Valoarea este net superioară celei naţionale de 30,38% în 2010. „Dacă acum zece ani venea cineva la mine să-mi ceară să-i fac cezariană îl scoteam afară din cabinet. În acest moment privesc însă lucrurile cu totul altfel. Consecinţa majoră a forţării natalităţii înainte de 1990, corelată cu o rată mică a operaţiei cezariene a dus la o mortalitate maternă ridicată, în special datorită avorturilor provocate. A urmat o perioadă de tranziţie în care prin liberalizarea avorturilor şi apa­riţia pe piaţă a mijloacelor anticoncepţionale, natalitatea a început să scadă în paralel cu creşterea progresivă a indicelui de cezariană. În ultimii ani asistăm la o scădere drama­- tică a numărului de naşteri şi la o libe­ralizare a cezarienei, putând afirma că o mare parte dintre acestea se datorează dorinţei pacien­tului şi a medicului sub presiunea modificărilor societăţii. La acestea se adaugă presiunea mass-media asupra corpului medical, dorinţa femeii de a naşte fără dureri, comoditatea medicilor şi tot mai desele acuzaţii de malpraxis. Dezideratul prezentului nu ar trebui să fie reducerea ratei operaţiilor cezariene cu orice preţ, ci stimularea naşterii naturale printr-o psihoprofilaxie mai bună“, încheie dr. Gheorghe Furău.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.