compania de apa primaÎn cadrul proiectului mai amplu „Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Arad”, Compania de Apă a organizat ieri o conferinţă de dezbatere şi de informare având ca temă posibilităţile actuale şi previziunile pentru viitor privitoare la nămolul rezultat în urma epurării apelor reziduale menajere. Conferinţa a fost moderată de Dalia Bociort, şefa biroului de calitate a mediului înconjurător din instituţia organizatoare. Au participat specia­lişti în domeniu ai Companiei de Apă Arad (inclusiv şefa staţiei de epurare a municipiului), specialişti ai direcţiilor de sănătate publică şi de mediu, din domeniul cercetării pedologice şi agro­nomice, producători agricoli. A fost prezent, de asemenea, un re­pre­zentant al Companiei de Apă AquaTim din Timişoara.
S-a făcut o prezentare amănun­ţită a proceselor de epurare a apelor uzate menajere şi care au ca rezultat nămolul de epurare, precum şi eta­pele tratării acestuia pentru a-l face compatibil cu folosirea ca îngrăşă­mânt complementar în agricultură. Specialiştii prezenţi au subliniat şi au accentuat că directivele unionale europene categorisesc nămolul de epurare ca deşeu şi impun tratarea aces­­tuia drept deşeu, ceea ce presupune norme stricte de prelucrare, depozitare şi eventuală valorificare a acestuia.
Specialiştii Companiei de Apă Arad au arătat că cercetările proprii şi ale altora au avut ca rezultat aflarea de proprietăţi ale nămolului compatibile cu utilizarea în agricultură ca îngrăşământ natural complementar. CAA are încheiate cu trei producători agricoli contracte de livrare şi de aplicare a tratamentelor cu nămol de epurare. Cei trei producători, dealtfel prezenţi la conferinţă, au relatat că suprafeţele tratate cu nămol de epurare au generat într-adevăr producţii mai mari şi că viabilitatea tratamentului s-a văzut încă din faza de vegetaţie timpurie, plantele fiind mai viguroase decât cele de pe suprafeţele netratate. Nici unul dintre cei trei producători n-a semnalat efecte secundare nedorite  pe suprafeţele tratate.
Dată fiind această realitate, CAA a anunţat că va intensifica acţiunile de informare a agricultorilor în pri­vinţa acestui îngrăşământ complementar. S-a specificat totuşi că apli­- carea tratamentelor cu nămol de epurare nu exclude, nu înlocuieşte nici un alt îngrăşământ, ci potenţează valoarea solurilor nisipoase şi argi­loase – cele la care tratamentul se pretează cel mai bine.
Compania de Apă a anunţat că absolut toate demersurile şi operaţiunile pentru aplicarea acestui tratament pe terenuri agricole revin în sarcina Companiei, de la obţinerea avizelor şi studierea compatibilităţii solurilor până la transportarea îngrăşământului, împrăştierea acestuia, supravegherea reacţiei cultu­-rilor şi reactualizarea studiului pedo­- logic după un ciclu agricol.
Reprezentantul Companiei AquaTim i-a felicitat pe specialiştii arădeni pentru identificarea acestei posibi­lităţi şi şi-a manifestat regretul că în Timiş procedeul este aproape imposibil, date fiind prezenţa unui număr mare de societăţi de creştere a animalelor care produc mari cantităţi de îngrăşământ natural, şi compoziţia diferită a solurilor. El a informat că Timişul preconizează reducerea acestui deşeu fie prin incinerare în instalaţii de producere a energiei termice sau electrice, fie în instalaţii de fermentare care să producă biogaz.
Toţi cei prezenţi au căzut de acord că marii generatori de ape uzate sunt oraşele şi că reciclarea acestor ape reziduale generează la rândul său un alt reziduu – nămolul. Concluzia finală a fost aceea că este dificil să se identifice soluţii la nivele locale, cel mai indicat fiind să se rezolve problema la nivele zonale, regionale, respectiv trei sau patru judeţe.

Recomandările redacției