namolCompania de Apă încurajează agricultorii arădeni să folosească ca îngrăşă­mânt, nămolul provenit din epurarea apelor uzate menajere. Aradul este printre primele judeţe din ţară care promovează fertilizarea pământului cu nămol, îngrăşământ de care agricultorii pot beneficia gratuit. Nămolul rezultat din epurare a fost deja folosit cu succes în Arad, experienţa agricultorului care a încheiat un acord de colaborare cu Compania de Apă fiind prezentată ieri, în cadrul unei dezbateri.
Reprezentanţii Companiei de Apă şi cei care se ocupă de derularea Masterplanului pe apă – canal, experţi de mediu şi agricultori au participat ieri, la o dezbatere pe tema valorificării nămolului provenit din epurare. Trebuie menţionat că nămolul din staţiile de epurare este rezultat în urma derulării proiectului „Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţ“, unul dintre cele mai mari proiecte derulate la nivel de Arad, în valoare de peste 577 de milioane de lei şi cofinanţat din Fondul de Coeziune prin Programul Operaţional Sectorial „Mediu“. În cifre, proiectul înseamnă reabilitarea şi extinderea a zeci de kilometri de reţele de alimentare cu apă, extinderea cu 332 de kilometri a reţelei de canalizare, construirea a şapte staţii de epurare a apelor uzate, a 42 de staţii de pompare a acestora şi investiţiile nu se încheie aici.
La nivel de ţară, Aradul este printre judeţele cu potenţial ridicat de valorificare a nămolului, iar Compania de Apă este printre primii operatori care duc o politică de promovare a folosirii acestuia în agricultură, aceasta participând la elabo­rarea de strategii în acest sens. Cantitatea medie zilnică anuală de nămol rezultată la nivel de Arad este de 20 de tone. În ca­zul în care, nămolul nu este folosit pentru fertilizare, operatorul trece la eliminarea acestuia în depozite, ori prin incinerare.
Culturi mai bune, după folosirea nămolului
Nămolurile din epurarea apelor uzate menajere au un conţinut bogat în nutrienţi, deci o valoare de fertilizare ridicată.  Pentru a fi valorificat, nămolul este supus mai multor procese de tratare, pentru eliminarea riscurilor asupra mediului şi a sănătăţii. „Cantitatea de nămol se va dubla în următorii cinci ani. Staţia de epurare din municipiu este concepută astfel încât să elimine riscurile pentru agricultură şi ne referim aici la metale grele, ori agenţi patogeni“, a susţinut Iulian Iancu, şef lucrări Departamentul Hidraulică şi Protecţia Mediului.
Compania de Apă a obţinut primul permis de folosire a nămolului în 2011, însă, deocamdată, doar două companii agricole arădene l-au folosit pentru a-şi fertiliza terenurile. Unul dintre reprezentanţii firmei beneficiare a prezentat experienţa şi şi-a spus şi părerea vizavi de aspectele care ar trebui îmbunătăţite în procedura de valorificare a nămolului. Grâul provenit din solul pe care a fost folosit ca îngrăşământ nămol a fost superior celui care nu a fost fertilizat astfel. „În primul an am folosit nămol pe o su­prafaţă de 40 de hectare, iar acum am ajuns la 80 de hectare. Am comparat grâul de la solul pe care s-a folosit nămol, cu cel de unde nu s-a folosit şi am constat diferenţe de culoare, planta de pe solul fertilizat cu nămol fiind mai viguroasă, iar productivitatea, mai mare cu 25 la sută. (…) Mi-aş dori să se facă un studiu pe terenul pe care se foloseşte nămol şi de asemenea, Compania de Apă trebuie să-şi îmbunătăţească metoda de împrăş­tiere a acestuia pe sol, pentru cuprin­de­rea unei suprafeţe mai mari de te­ren. Agricultorilor arădeni trebuie să li se facă cunoscute avatajele fertilizării pământului cu nămol provenit din epurare“, a spus Gheorghe Iancu, repre­zentant al unei firme agricole arădene.
Agricultorii arădeni trebuie să ştie că pot beneficia de nămol gratis de la Compania de Apă, după încheierea unui acord de colaborare cu operatorul. Compania transportă şi împrăştie nămolul pe tere­nurile agricole şi face studii agrochimice şi de monitorizare a acestora, cu Oficiile Locale de Studii Pedologice.

Recomandările redacției