În apropierea localităţii Pecica a fost cercetat unul dintre cele mai interesante cimitire preistorice de pe meleagurile arădene, ce poate fi datat între 4500-4000 a.Chr. Despre această descoperire am vorbit mai pe larg într-unul dintre articolele precedente. De această dată voi insista asupra două morminte ce aveau un bogat inventar funerar şi care contribuie la cunoaşterea apariţiei elitelor.
Primul dintre aceste morminte reprezintă un defunct de sex feminin, care dispunea de un impresionant inventar funerar: şapte vase ceramice, numeroase mărgele din cupu, os şi aur, două brăţări spiralice masive confecţionate din cupru, alte două inele din cupru, un ac din acelaşi material, o mică lamă de obsidian şi o bucată de ocru. Totodată au fost documentate şi câteva oase de animal dispuse sub tibii. Alături de mormântul descris doresc să mai amintesc inventarul funerar al unui individ de sex masculin. Şi de această dată ne aflăm în faţa unui inventar funerar bogat format din două vase, un topor din cupru, o lamă din piatră şi o dăltiţă confecţionată din acelaşi material. Pe lângă acestea, alături de acelaşi defunct a fost identificat un vârf de săgeată, o lamă din piatră de mari dimensiuni, o piesă din aur şi mai multe oase de animale.
Despre statut social şi apariţia elitelor în preistorie s-au scris numeroase studii ştiinţifice, subiectul fiind unul foarte generos. Ca de fiecare dată, răsfoind aceste lucrări constatăm existenţa a numeroase opinii exprimate de-a lungul timpului, prea multe pentru a fi amintite aici. De aceea voi prezenta o perspectivă sumară asupra apariţiei şi evoluţiei elitelor, urmărind descoperirile arheologice din zona Aradului, respectiv Bazinul Mureşului Inferior.
În principal dovezile cele mai consistente care oferă indicii privitoare la statutul social sunt reflectate în descoperiri funerare, identificate într-un număr consistent în arealul indicat. Astfel, până spre finalul epocii neolitice (aprox. 5.000-4.500 a. Chr.) nu au fost observate urme de diferenţieri majore între inventarele funerare ale defuncţilor. În această perioadă au fost sesizate unele morminte care se remarcă printr-un inventar mai bogat, semn al unei inechităţi sociale. Cu toate acestea abia odată cu apariţia marilor cimitire din perioada cuprisă între anii 4.500-4.000 a. Chr. se poate vorbi despre diferenţieri marcante, implicit existenţa unei elite deja închegate. Acum apar defuncţi înhumaţi alături de artefacte rare, precum topoarele de cupru, lame mari de piatră, ori diferite piese de aur, precum mormintele descrise mai sus de la Pecica.
Aşadar, datorită descoperirii unor morminte bogate încă din epoca neolitică târzie se poate presupune, pe bună dreptate, ca fiind momentul naşterii elitelor. Începând cu această epocă societatea preistorică cunoaşte o serie de transformări lente, care în final conduc la instituţionalizarea statutului social. Acest fenomen este sesizat abia trei milenii mai târziu, în epoca finală a bronzului (aprox. 1.500-1.000 a. Chr.) prin construirea fortificaţiilor şi apariţia fenomenului de acumulare a bogăţiilor, reflectat prin prezenţa numeroaselor depozite de bronzuri şi tezaure de aur.
Victor Sava
