Istoricul Neagu Djuvara s-a stins din viaţă, ieri, la vârsta de 101 ani. Memorialist, diplomat, filosof şi istoric, Neagu Djuvara, a cărui viaţă fabuloasă s-a intersectat cu momentele decisive din istoria României din ultimul secol, înflăcărat liberal şi unul dintre cei mai expresivi urmaşi ai aristocraţiei româneşti, a fost una din personalităţile postdecembriste care a vorbit cel mai mult, mai bine şi cu patos autentic despre România şi blazonul ei. Neagu Djuvara s-a născut la Bucureşti în 1916, într-o fa­milie de origine aromână aşezată în ţările române la sfârşitul secolului al XVIII-lea, care a dat ţării mai mulţi oameni politici, diplomaţi şi universitari. A fost licenţiat în litere la Sorbona (istorie, 1937) şi doctor în drept (Paris, 1940). A participat la campania din Basarabia şi Transnistria ca elev-ofiţer de rezervă (iunie-noiembrie 1941) şi a fost rănit în apropiere de Odessa. După ce a intrat prin concurs la Ministerul de Externe în mai 1943, a fost trimis curier diplomatic la Stockholm în dimineaţa zilei de 23 august 1944, în legătură cu negocierile de pace cu Uniunea Sovietică. A fost numit secretar de legaţie la Stockholm de guvernul Sănătescu şi a rămas în Suedia până în septembrie 1947, când comuniştii au preluat şi Externele. Implicat în procesele politice din toamna anului 1947, a ho­tărât să rămână în exil, militând până în 1961 în diverse organizaţii ale diasporei româneşti (secretar general al Comitetului de Asistenţă a Refugiaţilor Români, la Paris, ziaristică, Radio Europa Liberă, secretar general al Fundaţiei Universitare „Carol I”).
În 1961, a plecat în Africa, în Republica Niger, unde a stat douăzeci şi trei de ani în calitate de consilier diplomatic şi juridic al Ministerului francez al Afacerilor Străine şi, concomitent, profesor de drept internaţio­nal şi de istorie economică la Universitatea din Niamey. Din 1984, a fost secretar ge­neral al Casei Româneşti de la Paris, până după Revoluţia din decembrie 1989, când s-a întors în ţară. Din 1991, a fost profesor-asociat la Universitatea din Bucureşti şi membru de onoare al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iaşi.    (Mediafax)

Recomandările redacției