Nereguli grave la Somoş: reprezentanţii DSA şi Viorel Lazăr au întocmit un document care nu reflectă realitatea

0
415

somosZiarul nostru a tras nenumărate semnale de alarmă cu privire la neregulile petrecute la pădurea de la Somoş. Zilele trecute vă informam că fostul preşedinte al Asociaţiei de Vânătoare Lazăr Hunting, Viorel Lazăr, a semnat un act adiţional la contractul de gestionare a fondului de vânătoare de acolo prin care a scos pădurea din fond, fără acordul Adunării Generale a Asociaţiei. Acum, cei care se opun ţarcului de vânătoare care a fost   realizat acolo au descoperit o nouă „năsbâtie”.
După ce au fost o vreme în conflict, Viorel Lazăr, fostul preşedinte de la Lazăr Hunting şi Teodor Ţigan, directorul Direcţiei Silvice Arad (DSA) au ajuns la un numitor comun şi au început să colaboreze. În afară de faptul că Lazăr a predat o parte din patrimoniul asociaţiei, din informaţiile noastre, acesta a semnat împreună cu reprezentanţii DSA un document conform căruia ar fi fost scoase din ţarc, deşi acest lucru nu este, conform surselor noastre, real. „În primul trimestru au fost duse vreo 40 de per­soane să scoată vânatul din incinta ţarcului. După ce s-a parcurs câteva parcele s-a renunţat, au încercat să facă hârtii că s- a scos tot vânatul. Cei care au fost puşi să facă această operaţiune au mers în linie încercând să îndrepte animalele spre ieşirea din ţarc, dar animalele au rupt rândurile şi s-au întors în zonele de unde au fost fugărite, chiar printre oameni. La momentul respectiv a fost făcut un document între Viorel Lazăr, DSA şi ITRSV, în care s-a arătat că s-a evaluat vânatul din cadrul ţarcului. S-a spus că au fost găsiţi o sută de lopătari, mistreţi, căpriori. S-a tergiverstat totul până prin iunie, când ITRSV-ul a încercat din nou să facă din nou evaluarea efectivelor, dar nu s-a putut pentru că silvicultorii şi-au dat seama că nu se pot număra animalele sălbatice până nu dispare vegetaţia. Probabil având în vedere problemele actuale, directorul Ţigan, cu şeful de ocol Guiu şi Viorel Lazăr au făcut o hârtie (care nu reprezintă realitatea) în care au scris că au scos toate animalele cu ajutorul personalului de la Ocolul Silvic Criş”, susţin cei care se opun ţarcului. În continuare aceştia se întreabă dacă chiar n-au mai rămas animale în ţarc? Dacă acestea au murit din cauza secetei? „Nu înţelegem cum şi-au permis să încalce legea, în sensul de a pune în funcţiune acest ţarc construit ilegal, având în vedere că un dosar penal pe rol, în care s-a început urmărirea penală, de care ştiu Ţigan, Lazăr şi ITRSV. Prin actul întocmit de cei doi, s-a înfăptuit o ilegalitate, în sensul că de această dată nu a participat nimeni de la ITRSV  (n.r. – instituţie care se numeşte acum Comisariatul de Regim Silvic şi Cinege­tic), având în vedere că instituţia este de fapt administratorul averii statului”, mai spun contestatarii ţarcului.
În aceste condiţii, o mare parte dintre membrii vânători ai Asociaţiei Lazăr Hunting sunt foarte revoltaţi pe ceea ce numesc ei abuzurile de neconceput ale fostului preşedinte Viorel Lazăr, care „îşi permite să acţioneze în asemenea mod incalificabil, drept care vor depu­ne o altă plângere penală”.
Potrivit informaţiilor noastre, aranjamentul dintre Lazăr şi Ţigan ar fi fost supervizat de fostul şef al ITRSV Oradea, Dacian Iova, care a făcut toate demersurile, încercând în primul trimestru al anului 2015 să facă predarea pădurii de la Somoş, chiar dacă se eludează condiţiile legale. Deşi complexul de vântătoare este o investiţie considerată a fi ineficientă pentru DSA, deşi pentru construcţia ţarcului s-au făcut tăierile ilegale, deşi arborii tăiaţi astfel s-au evaporat fără acte,  iar rădăcinile arborilor au fost scoase de lama buldozerului, despre care gurile rele susţin că ar fi fost tocmit în pripă de către directorul Ţigan, cu acordul şi cu sprijinul şefului Ocolului Silvic Criş, Păvălaş Guiu, se pare că şefii ITRSV (CRSC) nu au fost interesaţi decât să rezolve problema predării pădurii.
Lucia Varga va face o interpelare în Parlament
În continuare, trebuie spus că fiind vorba despre o pădure de protecţie, din discuţiile specialişti în domeniu, am aflat că se pot tăia, în condiţii normale, doar 3 mc/ha/an. Or, masa lemnoasă rezultată ca urmare a defrişărilor făcute pentru construirea ţarcului este mult mai mare. Astfel, Lucia Varga, fostul ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură a promis că va face o interpelare în Parlament cu privire la cazul Somoş. Aşteptăm şi noi ca organele abilitate să facă calculul corect al materialului lemnos tăiat ilegal, să evalueze corect suprafaţa scoasă din fondul forestier, proprietate a statului şi să aprecieze câte hectare sunt incluse în aliniamentul de 15 kilometri în jurul pădurii, unde s-au făcut tăieri şi care sunt pagubele create, atât prin tăierea ilegală a materialului lemnos, cât şi a daunelor provocate mediului. Suntem de asemenea curioşi să aflăm cine ar putea răspunde pentru distrugerea habitatului acestor animale, pentru că sunt indicii că s-au produs prejudicii enorme. În aceeaşi ordine de idei, aşteptăm răspunsuri de la RNP „Romsilva”,  Ministerul Mediului, în condiţiile în care cei care se opun ţarcului ne-au declarat că cer implicarea organizaţiilor naţionale şi internaţionale care se ocupă de protecţia mediului.
Adevăraţii vinovaţi sunt greu de găsit
Am dori cu atât mai mult să se facă lumină în acest caz, cu cât aşteptăm încă din 2013 să aflăm ce s-a întâmplat cu jaful de la Valea Mare, unde  într-un canton de aproximativ 7.000 de hectare
s-au tăiat ilegal peste 10.000 de arbori şi nici acum nu s-a descoperit tot prejudiciul. Deşi persoanele din zonă au făcut noi sesizări, cercetările stagnează. Până în momentul de faţă, prejudiciul estimat la Valea Mare este de aproximativ 1,8 milioane de lei, iar adevăraţii vinovaţi sunt greu de găsit. Din spusele localnicilor şi a foştilor angajaţi ai DSA, paguba nu a fost descoperită în întregime, aceştia susţinând că directorul Teodor Ţigan ar fi încercat să muşamalize tot ce s-a întâmplat acolo. Specialiştii susţin că cioatele care sunt la suprafaţă se deteriorează în doi-trei ani, iar cele tăiate la nivelul pământului, aşa cum sunt cele de la Valea Mare, mult mai repede. Am vrea astfel să ştim ce măsuri concrete a luat RNP-ul. De menţionat că, săptămâna trecută, pentru un prejudiciu similar descoperit în Neamţ, Bacău şi Argeş, DIICOT a reţinut cinci persoane, pentru constituire de grup infracţional organizat.
Atentat la siguranţa naţională
Cât despre defrişările făcute pentru construirea ţarcului de la Somoş, controlul făcut de autorităţi a rămas undeva în coadă de peşte. La acţiunea de la Ocolul Silvic Criş  au participat reprezentanţi ai DSA, ai Ocolului Silvic şi doi inspectori ITRSV Oradea care au venit, au luat masa şi au plecat în aceeaşi zi. Astfel s-a des­coperit „imensa” cantitate de 0,98 mc de lemne tăiate ilegal. Sunt însă probe care au fost prezentate ulterior ITRSV Oradea, referitor la sutele de arbori tăiaţi din pădurea de la Somoş. Cu toate acestea nu s-a luat nicio măsură. Potrivit unor martori, cu o seară înaintea controlului un inspector de la Garda Naţională de Mediu care a văzut defrişările făcute şi a spus că este vorba despre „un atentat la siguranţa naţională”. A doua zi totul s-a rezolvat, însă.
Deşi am încercat să luăm legătura cu purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice, acesta nu ne-a răspuns la telefon. Nu am reuşit să vorbim nici cu Sidoniu Sălăjan, comisar în cadrul  CRSC Oradea, care a semnat protocolul de predare-primire a păduri, întocmit între Lazăr şi cei de la Direcţia Silvică, iar conducerea CRSC nu ne-a răspuns încă la solicitarea scrisă pe care am trimis-o pentru a afla mai multe des­pre cele întâmplate la Somoş.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.