Created with Nokia Smart Cam Created with Nokia Smart Cam Created with Nokia Smart CamGradul de civilizaţie al unei ţări este dat şi de grija pe care o manifestă faţă de persoanele cu dizabilităţi. Iar cea mai mare dintre ele este aceea de a integra perfect aceste persoane în mediul social şi economic sau mai direct spus de a nu le marginaliza. La noi, deşi suntem ţară a Uniunii Europene, încă suntem în „beznă” la acest capitol. Pe de altă parte, mai toate partidele politice îşi fac o temă de campanie în grija pe care o arată faţă de aceste persoane. Interes care dispare subit după ce fiecare îţi vede sacii în căruţă. „De fiecare dată înainte de alegeri au venit aproape toţi cu pixuri, pliante şi foarte multe promisiuni. Iar după aceea am rămas din nou singuri”, spune cu amărăciune Rodica Fighir, membru în Asociaţia Distroficilor Muscular Arad. Iar aceşti oameni, deşi legis­laţia este foarte generoasă potrivit Legii 448/2006 au în realitate foarte puţin. Şi de fapt nu vor mai nimic, decât lucruri normale. De genul o rampă de acces la locurile de utilitate publică. Iar o asemenea rampă trebuie să aibă un grad de înclinare de 1 la 8, adică un metru pe vertical la opt metri parcurşi pe orizontală. De ce să nu recunoaştem că în multe locuri aceste rampe au fost făcute doar aşa la alibi, iar ele de fapt nu  sunt utile. Pot fi doar dacă persoana însoţitoare este antrenată în sala de culturism… Ce zice legea?  Potri­vit articolului 62 din Legea 448/2006 „clădirile de utilitate publică, căile de acces, clădirile de locuit construite din fonduri publice, mijloacele de transport în comun şi staţiile acestora, taxiurile, vagoanele de transport feroviar pentru călători şi peroanele principalelor staţii, spaţiile de parcare, străzile şi drumurile publice, telefoanele publice, mediul informaţional şi comunicaţional vor fi adaptate conform prevederilor legale în domeniu, astfel încât să permită accesul neîngrădit al persoanelor cu han­dicap. Clădirile de patrimoniu şi cele istorice se vor adapta, cu respectarea caracteristicilor arhitectonice, conform prevederilor legale în domeniu. Costurile lucrărilor necesare pentru reali­zarea adaptărilor prevăzute se suportă din bugetele autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale şi din sur­sele proprii ale persoanelor juridice cu capital privat, după caz. Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să includă reprezentanţi ai Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap sau ai organizaţiilor neguvernamentale ale persoanelor cu handicap în comisiile de recepţie a lucrărilor de construcţie ori de adaptare a obiectivelor prevăzute”.
Persoanele cu dizabilităţi au accesul… interzis
Pentru că şi partidele deţin clădiri de utilitate publică am „luat pulsul” în ce priveşte accesul facil al persoanelor cu dizabilităţi la sediile acestora. Cum vă aşteptaţi, nu există nici o rampă de acces. La PSD situaţia este norocoasă pentru că sediul este la parter. Cu puţin efort şi dexteritate din partea însoţitorului persoana cu dizabilităţi poate ajunge în încăpere. „Nu avem o astfel de facilitate. Totuşi suntem la par­ter, însă asta nu este o scuză. Trebuie să găsim o soluţie adecvată la această problemă reală”, a spus de­putatul Dorel Căprar, preşedintele PSD Arad.
La Partidul Conservator, sediul este situat tot la parter. Dar deja problema este un pic mai dificilă. Sunt două trepte de trecut. „Sincer nu ne-am gândit la această chestiune. Putem însă să realizăm o rampă metalică care va  asigura accesul persoanelor cu probleme de acest fel”, a spus Mircea Purcaru, preşedintele organizaţiei judeţene a PC Arad.
Democrat – liberalii au sediul cel mai dichisit dintre partidele arădene. O clădire renovată în interior, dar care are doar trepte. Cu covor  e drept, dar fără rampă pentru persoane cu dizabilităţi. Şi ca şi cum acestea nu ar fi destul, Iustin Cionca, prim-vicepreşedintele PD-L Arad nu a dat un răspuns care, zicem noi, s-ar fi cuvenit. „Clădirea este una de patrimoniu. Nu eu ca partid, ci primăria se ocupă cu reabilitarea şi amenajarea acestei clădiri”. Că nu e nimic amenajat, se vede cu ochiul liber, însă un răspuns că se va face ceva, mai mult decât nişte simple declaraţii de pasare a… problemei am fi aşteptat.
Şi, în fine, dar nu în cele din urmă, am ajuns şi la locul cel mai greu accesibil, adică la PNL Arad. Aici, ca să fim drepţi este greu de ajuns şi pentru un om valid fizic. Dacă nu eşti atent, rişti să te dai peste cap pe scara în spirală. Ionel Ciupe, consilier municipal PNL, ne-a spus: „Nu ne-am gândit până acum la acest aspect. Şi pentru a fi sinceri până la capăt, nu cred că la acest sediu se poate amenaja, din punct de vedere tehnic o rampă de acces. Însă voi discuta cu colegii din conducere şi cred că vom găsi o soluţie pentru un spaţiu la parter unde persoanele cu dizabilităţi să poată avea un acces foarte uşor”. Wolfgang Schäuble, în vârstă de 69 de ani, este paralizat din 1990, când a fost grav rănit într-un atentat. El nu se mai poate mişca de la piept în jos, după ce i-a fost atinsă cea de-a treia vertebră. Omul circulă într-un scaun cu rotile, dar este ministrul de Finanţe al Germaniei şi om de bază al cancelarului Merkel. Rodica Fighir nu vrea decât să se ducă la coafor şi la un concert la Palatul Cultural Arad. Dar nu poate. Cam asta este diferenţa….
Gabriel Constantinescu

Recomandările redacției