Mulţi dintre arădenii care locuiesc la blocuri, care cu excepţia CET Hidrocarburi nu au altă sursă de apă caldă, au avut serioase emoţii luni dimineaţa, din cauza conflictului apărut, luna trecută, între Compania de Apă şi CET-H. Motivul? După cum se ştie, cei de la Compania de Apă au ameninţat CET că dacă nu îşi va achita datoriile, va tăia apa, ceea ce înseamnă că mii de familii din municipiu ar fi riscat să rămână fără apă caldă, chit că nu au restanţe la plata întreţinerii. Dacă într-o primă fază ameninţarea făcută la sfârşitul lunii noiembrie nu conţinea niciun termen precis, reprezentanţii furnizorului susţinând că dacă ratele rezultate în urma eşalonării nu vor fi achitate, se va tăia apa fără altă notificare prealabilă, ulterior ultimatumul a conţinut şi o dată certă, 4 ianuarie, pentru ca arădenii să nu fie lăsaţi fără apă de Sărbători şi pentru a se mai da o şansă CET-ului. Deşi reprezentanţii Centralei Electrice de Termoficare dădeau asigurări, înainte de Anul Nou, că apa caldă nu se va lua, lucrurile nu erau încă 100% clare, astfel încât putem spune că pe 4 ianuarie, normalitatea s-a transformat într-o surpriză frumoasă.
Fără discuţie, este un lucru lăudabil că cele două societăţi au reuşit să se înţeleagă fără a afecta modul de viaţa al unor oameni care nu aveau nicio vină pentru situaţia în care s-a ajuns, dar este greu de înţeles de ce a fost nevoie de acest „conflict”, pentru că nimeni nu a avut de câştigat de aici.
În aceeaşi ordine de idei, trebuie spus că din punctul meu de vedere ar fi foarte frumos ca normalitatea să revină acolo unde îi este locul, să cadă în banalitate, dacă pot să spun aşa, să nu ne mai mire că avem apă caldă la robinete; să nu ne mai mire că temperatura din apartamente este decentă, atunci când este aşa; să nu ne mai mire că avem piste de biciclete care nu sunt trasate doar pe carosabil, că sunt făcute într-un loc unde bicicliştii nu sunt puşi în pericol din cauza maşinilor; să nu ne mai mire că există blocuri care  sunt reabilitate termic; să nu ne mai mire că găsim destul de uşor locuri de parcare în anumite zone ale oraşului; să nu ne mai mire că iluminatul public funcţionează aşa cum trebuie; să nu ne mai mire când circulăm cu maşina pe drumuri asfaltate şi fără denivelări, sau când suntem pietoni şi trecem pe trotuare fără gropi. Este oare atât de mult pentru locuitorii acestui municipiu care sunt uneori de-a dreptul curăţaţi de bani atunci când trebuie
să-şi plătească taxele şi impozitele locale? Nu cred şi sunt aproape sigur că nici dumneavoastră nu credeţi. În fond, Aradul este un oraş civilizat, un oraş în care se vede o anumită amprentă europeană, atât datorită istoriei, datorită poziţionării pe hartă, cât şi datorită oamenilor care l-au condus sau care doar locuiesc aici şi care cu siguranţă merită mai mult decât au primit până în momentul de faţă.
Cum ne aflăm doar la începutul anului, nu pot decât să sper că până pe 31 decembrie mai este timp ca anumite lucruri să se rezolve…

Recomandările redacției