Noua Constituţie şi cei 300

3
326

Poate nu alegeam acest subiect dacă nu l-aş fi văzut, ieri, pe Călin Popescu Tăriceanu, fostul premier al României, cum insista pe numărul 300 (nu e vorba de spartani), ca bornă a dimensiunii Parlamentului. Practic, ex-premierul sublinia o formă a formei, pe o discuţie bazată pe modificările pe care USL doreşte să le aducă, în vară, actualei Constituţii. Tăriceanu s-a fixat asupra numărului de 300 de parlamentari, ca „bucată” a referendumului din 2009, care şi el la rândul său (prin neres­pectarea acestuia) reprezintă doar o parte a modificărilor pe care USL intenţionează să le facă.
Ca să fiu mai simplu, e ca şi cum la un accident de maşină vorbesc despre faruri, nu despre vina vreunuia dintre şoferi, pentru ca mai apoi să duc discuţia înspre industria constructoare de faruri. Automat, tema principală, accidentul trece pe plan terţ, farurile pe cel secund, iar discuţia principală devine sterilă.
Călin Popescu Tăriceanu ştie faptul că nu numărul de parlamentari este cel mai important, ci doar faptul că, dacă tot se modifică actuala Constituţie, ar trebui ca respectivul referendum să fie aplicat ca – citez din memorie – expresie suverană a poporului. Această suveranitate a poporului apare atât în Constituţia din 1991, cât şi în cea revizuită, din 2003, ambele spunând că – din nou citez din memorie – suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative şi prin referendum. Acum, prin minimalizarea tacită a referendumului din 2009, o minimalizare la care participă cu succes oameni ca şi Tăriceanu, ce fac parte din maşinăria de manipulare a actualei puteri, practic însăşi ideea de referendum se minimalizează. Referendumul este adus la stadiul de formă de consultare, nu de suveranitate. Rezultatul unui referendum este obligatoriu, nu consultativ. Legiuitorul trebuie să se supună voinţei popu­lare. Nu numărul de 300 este important – aşa cum susţine, pertinent până la un punct, însuşi Tăriceanu – dar faptul că românii vor un parlament unicameral, cu un număr simţitor mai mic de parlamentari este deja un lucru cert.
Perdelele de fum la care suntem supuşi pe marginea acestui subiect, al revizuirii Constituţiei, ascund – mai departe – şi alte articole posibil incriminatorii, precum creşterea puterii parlamentului până la punctul în care se înclină decisiv echilibrul puterilor în stat. Parlamentul urmează să ia din prerogativele Preşedintelui României, ale Curţii Constituţionale şi, implicit, aceste puteri sporite nu revin de fapt Parlamentului României, ci parlamentarilor români, promovaţi mare parte dintre ei nu datorită competenţei şi meritocraţiei, ci pe criterii politice, de partid, adică manipulabili.
Cel mai corect ar fi ca fiecare cetăţean al României să cunoască în detaliu atât modificările şi completările pe care vrea USL să le aducă actualei Constituţii, cât şi consecinţele acestor modificări. Nu de alta, dar la referendum oamenii trebuie să voteze pro (sau contra) modificărilor, nu pro (sau contra) USL, PD-L sau PPDD. Aşa e corect şi democratic, mai ales că tot dinspre partea cetăţenilor vin şi sondajele, în majoritatea dintre acestea Parlamentul fiind pe ultimele locuri în privinţa încrederii. Şi atunci, apare paradoxul ca poporul să voteze întărirea unei instituţii în care nu are încredere. Ciudat, nu-i aşa?
Teofil Grădinaru

3 COMENTARII

  1. Dragă Tifi, spui că rezultatul unui referendum este obligatoriu. Pui pariu că dacă mâine se face un referendum care prevede că PDL trebuie trecut în ilegalitate şi toţi membrii săi arestaţi rezultatul ar fi afirmativ în proporţie de 75% ? Ca să nu mai vorbesc ce s-ar întâmpla dacă subiectul referendumului ar fi UDMR, UNPR, Mişcarea Populară sau nu mai ştiu care partiduleţ. Ca să nu spui că am ceva contra PDL, Băsescu ar fi obţinut acelaşi rezultat dacă în loc de reducerea numărului de parlamentari ar fi cerut desfiinţarea PSD. Sau, cam cu ce scor ar fi adoptată prin referendum fixarea unui salariu de 15 sau 20 de milioane de lei vechi pentru judecători, procurori sau avocaţi? Dar dacă s-ar face un referendum care să prevadă eliminarea amenzilor pentru pietonii care trec pe roşu? În fine, câţi cetăţeni ai României s-ar prezenta la un referendum prin care se stipulează că toate preţurile, indiferent din ce domeniu, sunt stabilite de către stat ?

  2. 1. Referendumul naţional constituie forma şi mijlocul de consultare directă şi de exprimare a voinţei suverane a poporului român cu privire la:
    a) revizuirea Constituţiei;
    b) demiterea Preşedintelui României;
    c) probleme de interes naţional.

    DECI, EXPRIMARE A VOINTEI SUVERANE, nu doar CONSULTARE!

    2. Sunt considerate probleme de interes naţional în sensul art. 11: A. Adoptarea unor măsuri privind reforma şi strategia economică a ţării
    B. Adoptarea unor decizii politice deosebite cu privire la:
    a) regimul general al proprietăţii publice şi private;
    b) organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală;
    c) organizarea generală a învăţământului;
    d) structura sistemului naţional de apărare, organizarea armatei, participarea forţelor armate la unele operaţiuni internaţionale;
    e) încheierea, semnarea sau ratificarea unor acte internaţionale pe durată nedeterminată sau pe o perioadă mai mare de 10 ani;
    f) integrarea României în structurile europene şi euroatlantice;
    g) regimul general al cultelor.

    DECI, REFERENDUMUL NU POATE AVEA CA TEMA ORICE APUCATURI ANTIDEMOCRATICE CUM AR FI SCOATEREA IN AFARA LEGII A UNUI PARTID. 2014 nu e egal cu 1947, chiar daca si atunci si acum comunistii sunt la PUTERE.

    P.S. Chiar si referendumul se bazeaza pe o lege. L3/22.02.1999

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.