Interviu cu Ioan Bercea, primarul comunei Craiva

primar craivaVăzând-o după o vreme mai îndelungată, comuna Craiva a arătat schimbată dar cu un aspect frumos. Așa după cum zice multă lume, pe bun drept, valaoarea unui primar se vede și după aspectul satelor și al centrului de comună, pe care îl vede un trecător neavizat. În Craiva primul lucru ce impresionează este curățenia stradală. Aspect pozitiv pe care l-am rematrcat imediat ce am intrat în satul Chișlaca.
Pe primarul Ioan Bercea l-am prins într-o zi foarte încărcată. Aceasta deși am stabilit un prim contact telefonic îna­inte de a pleca la drum. Problemele însă au apărut mai apoi și trebuiau rezolvate.
Comuna Craiva este situată în zona de contact a câmpiei înalte a Susagului cu Dealurile Mărăuşului şi Munţii Codru-Moma, pe cursul râului Sartiş, cu o suprafaţă administrativă de 11490 ha. Administrativ, în componenţa comunei intră zece sate: Craiva – sat reşedinţă de comună (la 85 km de Arad), Chişlaca, Ciunteşti, Coroi, Mărăuş, Rogoz de Beliu, Stoineşti, Susag, Șiad şi Tălmaci.
Discuția am purtat-o, astfel, chiar pe teren, și a început după ce ne-a precizat câteva aspecte de început.
– Spuneți-ne pe scurt care au fost prioritățile, având în vedere că sunt un număr mare de sate aparținătoare comunei?
– Obiectivul meu principal și prioritar, pot spune, a fost și este modernizarea drumurilor. Poate știți deja că eu am avut deja și licitația cu firma care a lucrat la Autostrada din Arad „Romstrade“ până să cadă aceasta. Și acum am fost obligat să reiau din nou toate demersurile. Deci vă dați seama ce întârziere, ce pierdere de vreme. Acum puteau fi asfaltate drumurile în comună dacă nu erau probleme cu acestă firmă, probleme pe care noi încă nu le știm.
– Ce alte proiecte și planuri mai sunt în desfășurare?
– Mai avem planuri legate și de alte aspecte ale modernizării cum ar fi extinderea rețelei de apă potabilă, de exemplu. Este multă alergătură cu diverse lucrări prin satele comunei care sunt împrăștiate; după cum știți, pe lângă Craiva mai sunt Chişlaca, Ciunteşti, Coroi, Mărăuş, Rogoz de Beliu, Stoineşti, Susag, Șiad şi Tălmaci și în fiecare sat trebuie făcut câte ceva. Avem proiecte mari dar acum vrem să rezolvăm cu asfaltările de drumuri. Am progresat cu extinderea rețelei de apă potabilă în cele două sate: Șiad și Rogoz de Beliu, înrest avem apa introdusă.
– Credeți că veți reuși să finalizați ceva în toamna asta?
– Eu nu vreau să-i dezamăgesc pe locuitorii comunei cu promisiuni deșarte. Pentru că – știți ceva? – oamenii sunt sătui de promisiuni și de speranțe deșarte; o duc și așa destul de greu și se apropie iarna. Avem mulți romi în comună și știți care este specificul lor: își găsesc foarte-foarte greu ceva de lucru. Sunt între ei mulți care nu au pâine pe masă, la copii. Sunt familii pe care eu le ajut, cu bucate de la mine de acasă. Prin urmare ideea este să se facă ceva concret la nivel global, să crească numărul lo­curilor de muncă, de toate felurile că altfel va fi greau. În ceea ce privește unele lucrări… nu ne rămâne decât să vedem ce vom face de la anul. Acum ne pregătim cât putem de bine pentru iarna care ne așteaptă.
Și parcă pentru a dovedi spusele primarului, chiar în momentul discuției noastre o femeie de etnie romă i-a cerut direct primarului niște bani să cumpere ceva de-ale gurii la copii.
Și în discuțiile noastre cu câțiva localnici din Chișlaca aceștia ni  s-au plâns de traiul greu, de faptul că nu au unde să muncească pentru un salariu. Se mai descurcă cu munca cu ziua, cu ajutorul social, dar… și ăsta este mic și ar fi mai bine dacă ar fi ceva permanent de lucru.

Recomandările redacției