UTA și FCC ICIM vor să afle oficial de ce municipalitatea face notă discordantă de restul țării privind condițiile de finanțare
De câțiva ani buni, sporturile de echipă din orașul nostru sunt la pământ. Aradul mai e reprezentat în elită doar de baschetbalistele FCC ICIM Arad, care – însă – nu-și mai pot respecta blazonul atâta timp cât se bat cu formații ce beneficiază de alte condiții de finanțare și poloiștii de la AMEFA. Și aceștia se zbat în anonimatul Superligii și, oricum, nu ar avea unde retrograda. În eșalonul secund, o mai avem pe UTA, o echipă de rugby care e ciuca bătăilor tot din cauza nefinanțării de la bugetul local, o alta de volei ce nu o duce nici ea prea bine, iar handbalul trăiește doar prin grija orașului Chișineu Criș.
Revenind la formațiile reprezentative ale județului, foste campioane ale României, lucrurile par pe cât de nedrepte, pe atât de neclare. Utiștii se uită în jur și-și dau seama că din cele 18 combatante cu care se (mai) bat în Liga 2-a, doar alte trei, timișorenele ASU Poli și Ripensia și Luceafărul Oradea, nu beneficiază de sprijinul autorităților locale în sensul împământenit în România. Adică toate celelalte 14 divizionare secunde le pot plăti – bine mersi – salariile sportivilor, antrenorilor și ale celorlalți membri ai staffului, în timp ce la Arad, milionul de euro e destinat altor cheltuieli, dar și acelea numai din luna mai a fiecărui an încolo. De ce luna mai? Fiindcă atunci se semnează contractul de finanțare, pe bază de proiecte, cu Centrul Municipal de Cultură Arad, care – însă – poate ar trebui să lămurească odată pentru totdeauna de ce în alte părți se poate și la Arad nu?
În acest sens, cluburile UTA și FCC ICIM Arad chiar au trimis adrese scrise pe adresa CMCA, în care cer lămuriri exacte privind condițiile finanțării. „Bătrâna Doamnă” tocmai a optat pentru o politică „low-cost” privind salarizarea și chiar și așa e în imposibilitatea de a se achita la timp față de jucătorii și antrenorii săi, iar conducerea ICIM-ului a fost și mai tranșantă. Ea a anunțat că în actualele condiții de finanțare nu va mai pleca la drum într-un nou sezon, așa că situația e gravă, chiar critică.
Ceva ne spune, însă, că CMCA-ul, ca și departament al Primăriei conduse de Gheorghe Falcă, se va face că plouă sau în cel mai rău caz va da vina pe legislația din România. Numai ca aceasta nu îi mai ține de scuză odată cu Ordonanța de Urgență numărul 38 a Guvernului României, ca și completare la Legea 69/2000. Conform ordonanței, cluburile și asociațiile sportive pot beneficia de ajutor financiar în limita a maximum 5% din bugetul aprobat, iar banii pot fi utilizați inclusiv pentru plata salariilor către sportivi. Sau cel puțin ar trebui să funcționeze principiul conform căruia unde legea nu interzice, înseamnă că permite.
De altfel, așa se întâmplă la 90% dintre cluburile primelor două ligi la fotbal (pe lângă grupările deja menționate din Liga 2-a, mai sunt FCSB, Viitorul și Dinamo în elită ce trăiesc din bani privați) și 8 din 9 grupări din Divizia Națională de Baschet Feminin, care funcționează bine mersi pe spinarea autorităților locale. Adică, peste tot în țară s-a aflat de ordonanța 38, numai la Arad nu.
Așadar, înainte de a depune noi proiecte pentru prima sesiune din 2017 (data limită fiind 5 martie), UTA și ICIM-ul așteaptă lămuriri privind condițiile de finanțare. Istoria și palmaresul le obligă să aibă o anumită prestanță, să performeze an de an, doar că vremurile spun că Afumați sau Clinceni, respectiv Sfântu Gheorghe sau Alexandria, te bat fluierând doar pentru că…la Arad nu se poate.
P.S.
Iar că la Arad nu se poate este cât se poate de limpede atunci când vorbim despre stadioane. Noua arenă „Francisc Neumann” se tot construiește de vreo patru ani încoace și numai o minune o va finaliza în această vară, iar la „Motorul” încă nu s-a semnat contractul pentru montarea gazonul sintetic.
