O pâine foarte bună

Fac pesediștii ce fac și reușesc în ultima vreme să-și pună singuri bețe-n roate, mai ceva ca-n filmele cu proști. Lăsând la o parte ruperea USL, o alianță politică ce a venit la guvernare pe cai mari și care a sfârșit înșelând așteptările a milioane de români, social-democrații au ajuns să se sfâșie între ei mai ceva ca hienele. Doi premieri au fost aruncați în gropa cu lei și trimiși ulterior la plimbare doar pentru că nu au vrut să urmeze orbește ordinele venite de la Liviu Dragnea. Acum, când acesta are un premier destul de docil, au apărut însă alte „amenințări”, în persoana unor lideri ca Țuțuianu și Marian Neacșu, care au fosr deja excluși, dar și a unor „oase” ceva mai greu de sfărâmat, cum sunt Paul Stănescu, baronul de Olt, și Gabriela Firea, primarul general al Capitalei, adică politicianul care, după președintele țării, a fost ales cu cel mai mare număr de voturi. Există informații că „puciștii” ar controla un număr destul de important de senatori și deputați care ar putea inclina balanța în eventualitatea unei moțiuni de cenzură, iar contactele cu Opoziția sunt destul de frecvente. În aceste condiții, Dragnea pare a avea din ce în ce mai puține opțiuni, drept pentru care se agață cu disperare de orice variantă rămasă. Nu de alta, dar știe că pierderea guvernării ar însemna pentru el și pierderea partidului. În plus, sunt șanse destul de mari să ajungă și la răcoare, chit că deocamdată pentru niște fapte minore, dar nu trebuie să uităm că este amenințat și de niște dosare adevărate, care stau să dea în pârg… Or, un astfel de lider, hăituit, amenințat aproape din toate părțile, riscă să facă greșeli uriașe, dacă nu chiar fatale, astfel încât Opoziția ar putea avea acum o pâine foarte bună de mâncat. Întrebarea este însă: care Opoziție? USR-ul pare mai mult un partid de bezmetici, ce folosesc tot felul de slogane care amintesc de naziști și comuniști, iar Partidul Național Liberal încă se caută, cum ar spune Cornel Dinu. Dacă ar și reuși să se regăsească, liberalii ar putea juca un rol decisiv în politica anilor următori, în condițiile în care stânga este și ea fărâmițată, aproape la fel ca dreapta. Au însă nevoie de oameni credibili, care să știe comunica, dar despre care să nu se poată spune că ar fi baroni locali. De asemenea, trebuie să confirme că au un partid unde există libertate de expresie, așa cum era pe vremuri, nu un partid condus cu mână forte, așa cum este PSD-ul lui Dragnea. Privind lucrurile fără niciun fel de patimă, am putea spune că liberalii mai au mult de muncit. Asta, bineînțeles dacă doresc să învețe din greșelile altora și chiar din propriile greșeli. Dacă nu, vor lăsa cale liberă unor formațiuni controversate, de genul USR sau Mișcarea România Împreună, spre bucuria acelor grupuri de interese care doresc distrugerea partidelor tradiționale, care au totuși o bază în societatea românească, și înlocuirea lor cu altele, create în eprubetă, dar care propagă idei corecte politic.