imm

Uşi închise şi hârtii format A4 pe  geam prin care ANAF Antifraudă informa că a sistat temporar activitatea unor companii. Firmele sunt în special din sfera comerţului şi serviciilor în domeniul alimentaţiei publice.  Iar companiile stau cu obloanele trase între o lună şi trei . Faţă de această stare de fapt CNIPMMR Filiala Arad, dar şi Confederaţia Patronatului Român Arad au luat poziţie. „Ştim că unde e lege nu e tocmeală, cum zice o vorbă. Nu vrem să fim înţeleşi greşit: nu pledăm pentru încălcarea legii, ci pentru o judecată mai în aansamblu a problemelor. Eu spun că nu este normal să vii din prima cu o măsură foarte drastică de genul sistării activităţii pe o perioadă aşa de mare de timp. În SUA, dar şi în  Germania abia la a treia abatere se închide o companie”, a spus Mihaela Breaz, director executive la CNIPMMR – filial Arad. Mai departe şi Marin Crişan, preşedintele filialei arădene a Confederaţiei Patronatului Român, a pledat pentru o judecată în ansamblu a problemelor.  Înainte de asta, a dat câteva repere asupra  organizaţiei pe care o reprezintă. Doar la nivel judeţean este vorba de 120 de companii , care însumează peste 12.000 de angajaţi. Asta este dimensiunea exactă a unor cifre, dar în spatele cărora stau oameni . Cu probleme, cu aspiraţii, cu facturi şi rate de plătit. Adică oameni obişnuiţi, ca aproape  fiecare dintre dumneavoastră. „Prin aceste măsuri toată presiunea va fi acum pe IMM-uri, care se ştie aduc sume foarte importante la buget. Din capul locului spun că noi luptăm împotriva evaziunii fiscale şi concurenţei neloiale. Acum s-a ajuns în această situaţie din cauza corupţiei generalizate. Dar asta nu este un motiv suficient pentru a fi de acord cu acest mod de lucru, cu aceste interpretări excesive ale legii. «Aş spune că nu este cazul să dai cu tunul după o muscă». Altfel spus sunt şi alte metode  de a sancţiona companiile aflate în culpă”, a spus Marin Crişan. Acesta a mai propus ca la nivelul Ministerului Finanţelor să se formeze un Birou de informare pentru companii, pentru a evita astfel de situaţii pe viitor. În final, Mihela Breaz a conchis: „Cred că ar fi mult mai util ca să se treacă prin toate filtrele, înainte să se acţioneze. Nu au fost cuantificate toate posibilele urmări ale unor astfel de măsuri. În spatele oricărei firme sunt oameni. Ce se întâmplă cu aceşti angajaţi? Merg în şomaj tehnic, sunt daţi afară? Sunt semne de întrebare care nu prea au, în acest context răspunsuri”. În concluzie, se poate spune că mediul economic local nu încurajează încălcarea legii, ci doreşte o aplicare graduală, ca intensitate, a eventualelor sancţiuni.

Recomandările redacției