Problema energetică devine din ce în ce mai presantă la nivel global. Dar, până la chestiunile planetare, să revenim în urbea noastră, pe zi ce trece parcă tot mai mică și cenușie.  Știrile tot mai proaste din acest domeniu, fac să crească, pe bună dreptate, îngrijorările oamenilor. Cum vor plăti, cât se va scumpi, întrebări din acestea „minore“. În plus, a mai venit și „frăsuiala“ politică  și avem un nou viceprimar. Asta după mai bine de un an de la locale. Cum ar veni o… bilă pentru un vot. Mă rog două, că era vorba de CET și Recons. Mai exact despre validarea membrilor Consiliilor de Administrație din acele companii. Nu mai intrăm în amănunte, că ele sunt deja știute, ci încercăm să deslușim motivația. Este clar că există o miză, din moment ce oferi o poziția de viceprimar unui, până mai ieri, opozant politic. În mod normal nu ai vrea să fii membru în aceste consilii, pentru că sunt deja foarte multe probleme și viitorul va aduce și mai multe. Dar să revenim la prezent, care nici acesta nu sună foarte bine. Potrivit ULAL Arad „dacă în anul 2010 Aradul avea racordate peste 46.000 apartamente și CET-ul livra aproximativ  250.000 gigacalorii, astăzi consumul este la un sfert fața de consumul anului 2010. La această oră, dacă prețul plătit de populație subvenționat rămâne 280  lei,  la care se adaugă actuala scumpirea de 154,74 lei, arădenii ar putea plăti 434,74 lei per gigacalorie. Un preț foarte mare pentru cei care nu au părăsit încă sistemul centralizat. Oficial nu a fost comunicat  nici un proiect de hotărâre  privind majorarea prețului la gigacalorie. O creștere pentru orice segment din prețul total trebuie să fie dezbătută și votată de CLM“. Pe de altă parte, ANRE a aprobat deja noile prețuri de producere a agentului termic, respective al gigacaloriei. Astfel creșterea la CET Arad este cu 95%, de la 163 la 318 lei. Așa, ca notă de curiozitate mult lăudata Termoficare Oradea va livra gigacaloria cu o creștere de la 160 lei la 313 lei. Asta după ce s-au modernizat de 77 milioane de euro. E drept prin fonduri europene și mai urmează o tranșă de 23 milioane de euro din fonduri guvernamentale. Deci nici mai mult nici mai puțin de 100 milioane de euro. Cum aminteam anterior, acesta nu este însă prețul final plătit de populație, ci reprezintă doar suma la care centrala livrează agentul termic. La acest preț se adaugă tarifele de transport și distribuție. Totuși se poate pune fireasca întrebare: de ce mai investești atâta amar de bani, dacă între Arad și Oradea diferența e de trei lei?  Este evident că nu sunt aceleași costuri de producție. Iar prețurile sunt practic egale. Este clar că nu se poate ca în ambele cazuri cifrele finale să fie corecte. Și prin această prismă,  o… bilă pentru un vot poate nu este  o miză chiar atât de mică. În orice caz este o ecuație cu multe variabile și necunoscute.  Un singur lucru rămâne cert: prețul final îl plătim tot noi.

Recomandările redacției