Mai mult de 90% din crimele împotriva jurnaliştilor comise în întreaga lume rămân nepedepsite, a atras miercuri atenţia secretarul adjunct al ONU, Jan Eliasson, spunând că acest lucru este ‘şocant şi inacceptabil’, relatează RIA Novosti, Associated Press şi Xinhua.

„Atunci când un jurnalist este ucis, cel puţin putem să ne asigurăm că moartea sa este investigată prompt şi că se face dreptate”, a spus oficialul, potrivit serviciului de presă al Naţiunilor Unite.

În deschiderea unei reuniuni speciale la Consiliul de Securitate al ONU privind protecţia jurnaliştilor în conflictele armate, Jan Eliasson şi-a exprimat regretul faţă de uciderea a peste 600 de jurnalişti în ultimul deceniu. Conflictul din Siria a devenit unul din cele mai sângeroase pentru reporteri, a spus el, adăugând că 41 de jurnalişti, inclusiv cei care folosesc social media, au fost ucişi în această ţară anul trecut.

De fiecare dată când un jurnalist este ucis sau intimidat pentru a tăcea, „există o voce mai puţin care să vorbească în numele victimelor conflictului, crimelor şi abuzurile asupra drepturilor omului. Un observator mai puţin al eforturilor de a respecta drepturile şi de a asigura demnitatea umană”, a spus Eliasson.

Totuşi, majoritatea jurnaliştilor şi angajaţilor media sunt ucişi când relatează despre corupţie şi alte activităţi ilegale. Kathleen Carroll, editor executiv al Associated Press şi vicepreşedinte al boardului Comitetului pentru Protecţia Jurnaliştilor (CPJ), a spus că, potrivit datelor CPJ, cinci jurnalişti din şase sunt ucişi în propriile oraşe când relatează despre problemele locale, deseori legate de fapte penale şi corupţie.

Patru jurnalişti care au susţinut miercuri discursuri la Consiliul de Securitate al ONU au spus că liderii lumii ar trebui să depună mai multe eforturi pentru a-i proteja pe jurnaliştii care îşi riscă vieţile în situaţiile de conflict, un corespondent în străinătate cerând chiar măsuri de protecţie similare cu cele de care beneficiează diplomaţii internaţionali.

Şeful corespondenţilor în străinătate de la NBC, Richard Engel, a afirmat că, în prezent, este probabil mai dificil decât oricând a-i proteja pe jurnalişti „deoarece ne confruntăm mai mult ca niciodată cu problema privind cine este jurnalist şi cine este activist”.

„Suntem toţi bloggeri şi derbedei şi rebeli cu camere de filmat. Nu mai există absolut niciun respect pentru jurnaliştii de carieră”, a spus Engel, care a fost răpit de oameni înarmaţi ai regimului în nordul Siriei şi ţinut captiv timp de cinci zile în decembrie 2012.

Engel le-a spus ambasadorilor din Consiliu că ar trebui ca jurnaliştii profesionişti să fie recunoscuţi ca atare şi, „la fel cum dvs, în comunitatea diplomatică, aveţi nevoie de protecţie pentru a fi obiectivi, dacă vreţi profesionişti care sunt de asemenea obiectivi, atunci avem nevoie de protecţie la rândul nostru”.

Irakianul Ghaith Abdul-Ahad, corespondent străin al The Guardian care a fost închis în Libia şi Afganistan, a spus că „există un sentiment de imunitate printre toţi cei care ucid, închid şi iau ostatici jurnalişti”. El a cerut Consiliului „să-i recunoască pe jurnalişti ca parte a efortului umanitar de a spune o poveste”.

„Apropo, mulţi dintre dumneavoastră ne urâţi şi ştiu asta”, a spus el, moment în care diplomaţii au izbucnit în râs. „Este un semn că ne facem munca aşa cum trebuie dacă am reuşit să vă enervăm. Dar trebuie să existe un fel de echilibru. Lăsaţi-ne doar să fim acolo. Trataţi-ne ca fiinţe umane. Nu ne omorâţi”, a mai afirmat jurnalistul.

Întâlnirea de miercuri a fost prima când Consiliul de Securitate al ONU ia considerare chestiunea protecţiei jurnaliştilor în conflicte armate de la rezoluţia adoptată pe acest subiect în 2006. Consiliul i-a chemat pe jurnalişti să-i informeze despre situaţia lor la invitaţia SUA, care deţine în această lună preşedinţia Consiliului de Securitate. Reprezentanţi ai 50 de ţări au luat cuvântul, o reflectare a interesului global în această chestiune.

Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezoluţie în decembrie 2006 prin care condamna atacurile internaţionale împotriva jurnaliştilor şi care atrăgea atenţia că jurnaliştii, în calitate de civili, trebuie „respectaţi şi protejaţi”. Documentul cerea părţilor implicate în conflicte armate şi tuturor ţărilor să respecte legislaţia umanitară internaţională care cere protejarea civililor, inclusiv a jurnaliştilor şi profesioniştilor media, şi trimiterea în justiţie a celor care încalcă legislaţia.

 

(AS – autor: Ionuţ Mareş, editor: Tudor Martalogu)

 

Lasă un răspuns

Recomandările redacției