Opinii – România, la periferia Europei Unite

0
498

De la noi, din Deveselu, scutul antirachetă dă liniște Europei Unite, apărând-o de rachetele, oare, ale cui? Într-o situație de ripostă, a vreuneia dintre puterile de care ne temem, noi vom fi primi în pericol, un atac de intimidare poate veni pe neaș­tep­tate, vă amintiți de 11 septembrie și Turnu­rile Gemene. Prin granița noastră de răsărit, ca țară de periferie, filtrăm tot ce întră în Europa Unită, iar dacă, pe acolo ne scapă ceva, se prinde la granița din vest, acolo unde sita este mai deasă. Noi suntem la periferia Europei Unite și nu printre cei drepți și buni din împărăția Schengen. Noi ascultăm, executăm și stăm hoptac la ordin.
Iar România, în atâta siguranță, în atâta liniște, luptă din răsputeri să scape de statisticile, care, în cele mai rușinoase domenii ne postează printre ultimi. La fel, ca o consecință, și Europa Unită ne pla­sează la o distanță, cât Atlanticul, de Spațiul Schen­gen. Pe cine interesează, că  același  trata­ment se aplică și Bulgariei? România sau Bulgaria este ghiuleaua care atârnă de gâtul celeilalte. Contează? Admir și totodată le stimez, pe toate celelalte țări foste comuniste,  care s-au purificat și vindecat de virușii comunismului. Ați fost cumva la Budapesta să vedeți Casa Terorii (Terror Haza), din Amdrassy ut nr. 60? Dar la Hodmezovasarhely, lângă Mako, ați vizitat EMLEKPONT cu mărturii din  vremea comunistă? Trebuie să vedeți curajul vecinilor de a con­damna hidoșenia și crimele comunismului. La noi au fost vorbe, fără dovezi materiale, cu mii de torțio­nari ce beneficiază de pensii grase, dintre care, de ultimă oră, doar doi așteaptă să se pronunțe legea. Ei, cum era să condamnăm crimele comuniste când ne ținem departe de  – Punctul 8 al Proclamației de la Timișoara. Și atunci, cum ne privesc ceilalți din Europa Unită, când la noi trăiesc amestecați torționarii cu victimele.
Cât despre Spațiul Schengen, „un tărâm al făgădu­inței”, acesta rămâne mereu și mereu un vis. Avem atâtea bube, iar interfața, oglinda prin care ne privesc europenii, prezintă o mahala, în care cei de la peri­fe­rie, adică noi, ne-am ridicat poalele în sus. Iar eu, care n-am ratat nici o votare, pentru locale, pentru Parlament, referendumuri etc. să constat astăzi c-am fost păcălit.  Cum am putut să votez, de douăzeci de ani, oameni, echipe, despre care se descoperă ulterior că au comis păcate de natură penală, toți, indiferent de culoarea lor politică. Cum a fost votat președintele; un președinte, care atunci când țara se înfundă  în  criză, el se preocupă în public de averea familiei și planuri perso­nale, în loc să ofere soluții. Nu vedeți că există un comandament malefic, ce dirijează întreaga mass-media,  comandă, caută și găsește, mereu subiecte elodiste de abătut atenția oamenilor; bunăoară cum a divorțat pupăza din tei; sau istoria unor personalități ce, dă-i și luptă, să fie propuse pentru posturi supreme, când nu au nici o șansă, ca femeia care știe că nu rămâne însărcinată și totuși mai încearcă. La fel și cu Justiția noastră, ce ne asigură o notorietate europeană în procese reclamate de cetățeni și câștigate la Tribunalul de la Strasbourg. Problema restituirilor după naționalizarea din 1948 nu s-a terminat nici astăzi la noi. Doar la noi monumentele istorice se dărâmă și istoria noastră  are o protecție relativă, în funcție de interese.
Noi nu mai avem repere, modele și un arbitru imparțial, care să stopeze mahalaua, să revină odată starea de normalitate.
Doamne Dumnezeul nostru, apără-ne, nu ne lăsa să ne autodistrugem, Doamne ajută-ne!
Bujor Buda

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.