OPINIIProtestele împotriva gazelor de şist au fost finanţate de Rusia cu 82 de milioane de euro, România fiind una din ţările care au suferit de pe urma manifestaţiilor, a declarat Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor. „În mare, o trei­me din resursele energetice folosite de Europa provin din Rusia, dar şi Rusia îşi asigură o treime din PIB din încasările din exporturile de materii prime  energetice, deci şi Rusia e inte­resată să-şi menţină piaţa euro­peană. De aici disperarea de a bloca proiecte mari de infrastructură, vezi cazul Nabucco, şi de a bloca accesul europenilor la resursele indigene, vezi manifestările împotriva gazelor de şist, pe care noi le priveam ca fiind acţiuni ecologiste şi care au fost susţinute de fapt de Rusia, iar acum vedem de ce”, a declarat Iancu. La începutul lunii iunie, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, declara că Rusia lucrează alături de eco­lo­gişti la o campanie de dezinformare menită să submineze încer­cările de a explora surse alternative de ener­gie, precum gazele de şist.
„Am întâlnit aliaţi care pot confirma că Rusia, ca parte a sofisticatelor sale operaţiuni de informare şi dezinformare, s-a implicat activ împreună cu aşa- numitele organizaţii neguvernamentale – acele organizaţii de mediu ce duc campanii împotriva gazelor de şist – pentru a menţine dependenţa Europei de importurile de gaz rusesc”, a spus Rasmussen. Pro­testele declanşate în urmă cu aproximativ un an şi jumătate au cuprins aproape toată România şi nu au făcut distincţie între explo­rările de hidrocarburi convenţionale şi gazele de şist. Practic, manifestanţii au susţinut în mod deliberat că orice investigaţie geologică are drept scop des­co­perirea de gaze de şist, cu scopul de a semăna panică şi neîncredere în rândul populaţiei rurale, prost informate. Rezultatul acestor activi­tăţi a fost o întârziere a lucrărilor şi, în foarte multe cazuri, blocajul complet al explorărilor şi exploatărilor. O dovadă în plus privind susţinerea financiară internaţională din spa­tele protestarilor constă în mul­ţimea de oameni implicaţi în România în propaganda contra gazelor de şist. Au fost ti­părite mi­lioane de pliante privind riscurile presupuse ale hidrocarburilor ne­convenţionale, zeci de activişti au străbătut ţara pentru a le împărţi, au fost organizate concerte de muzică, etc. Costurile implicate de aceste activităţi au depăşit cu mult puterea financiară a unor simple ong-uri iar prezenţa Rusiei a devenit incontestabilă. „Europa îşi pune acum un mare semn de întrebare, întrucât n-ai cum să înlocuieşti peste noapte o de­pendenţă atât de mare de Rusia. Infrastructura este ori­cum mai mare decât preţul actual al ga­zelor”, a mai spus Iancu.
  M.G.

Recomandările redacției