Exploatarea materiilor prime a re­prezentat, dintotdeauna, o oportunitate de dezvoltare pentru localităţile din această parte a bătrânului continent. Împăratul Traian, bunăoară, a găsit în Transilvania două resurse extraordinare pentru salvarea economică a Imperiului Roman: sarea şi aurul. De-atunci, până astăzi, teritoriul locuit de urmaşii Romei aparţine – de fapt şi de drept – lumii civilizate. Această oportunitate de dezvoltare a ridicat localităţile transilvănene şi bănăţene la un nivel sesizabil şi astăzi pe harta României. Au urmat, apoi, localităţile din Subcarpaţii Getici, care au cunoscut o perioadă maximă de dezvoltare imediat după ce a început exploatarea resurselor petro­liere. Atunci s-au construit primele şosele şi căi ferate, iar satele prahovene au început să înflorească. Locuitorii de aici şi-au găsit de lucru în zonă, oraşele au început să crească şi, până la urmă, toată lumea a avut numai de câştigat. Revenind la judeţul nostru, în foarte multe localităţi se simte nevoia ocupării forţei de muncă, iar acest lucru este cât se poate de vizibil în zonele unde au existat exploatări de resurse minerale şi de materii prime. Carierele de marmoră de la Căprioara sau cele de la Moneasa, carierele de piatră de la Aciuţa sau din alte zone ale Ţării Hălma­giului stau „în amorţire” şi în toate satele din jurul acestora se vede sărăcia. Pe Valea Mureşului situaţia este încă şi mai dramatică, iar Lipova – odinioară cel mai dezvoltat oraş din partea de vest a României – se ruinează de pe o zi pe alta. Doar exploatarea lemnului mai ocupă forţă de muncă prin lumea satelor mureşene, deoarece balastierele şi-au cam diminuat rentabilitatea de-odată cu isprăvirea lucră­rilor la autostradă. Aşa stând lucrurile, nu înţelegem prea bine demersul „ecologiştilor” care se leagă cu lanţuri de macaralele firmelor de prospecţiuni geologice, care nici măcar nu exploatează, ci doar inventariază potenţialele ză­căminte de minerale din subsolul patriei. Pentru că orice exploatare de ţiţei, de aur, de gaze naturale sau de alte tipuri de minerale înseamnă tot atâtea oportunităţi de dezvoltare pentru localităţile din jur şi, în final, bunăstare pentru cetăţeni. Nu turismul a pus Dacia Felix pe harta lumii civilizate, ci exploatarea bogăţiilor din subsolul acesteia. Şi nici cioplitul ciuberelor nu va ridica municipiul Brad la rangul care i se cuvine între oraşele Europei, ci valorificarea aurului şi argintului din subsol…

Recomandările redacției