Primarul Călin Bibarț a postat recent pe pagina sa de Facebook, următoarele:  „Cele două «fețe» ale civismului arădean: în vreme ce unii se îngrijesc de refacerea aspectului clădirilor în care locuiesc, sunt și dintre cei care așteaptă ca alții să intervină pentru a nu ajunge casele lor un pericol public! Cum s-ar spune, unii ridică, alții așteaptă până pică…”

 

Erau și câteva fotografii atașate textului, din care reieșea că unii locatarii nu ar întreprinde acțiuni de modernizare a clădirilor, în timp ce alții o fac. Cu alte cuvinte, păi, dragi arădeni, rușine vouă, că doar voi sunteți „vinovați” și voi trebuie să restaurați clădirile ce se descompun în Arad, nu administrația.

 

Pentru că ne este caracteristic să ne uităm cu un ochi în curtea vecinului, nu putem să nu observăm cum arată Oradea, Timișoara sau chiar și Deva. Administrațiile de aici au făcut progrese uriașe în ceea ce privește conservarea clădirilor de patrimoniu, în timp ce la noi nu există nici acum o viziune concretă în acest sens. Cine reușește să o facă bine, iar cine nu îi mai dăm și impozit însutit, de parcă asta ar duce la o rezolvare.

 

În schimb, la noi se intervine, dacă se mai intervine, prea târziu. Multe clădiri , monument istoric au ajuns deja în paragină și nu se prea mai poate face mare lucru. Iar, de obicei, renovările se fac după ureche, fără a se ține, de cele mai multe ori, cont de sfatul specialiștilor. Practic, în timp ce în orașele din jurul Aradului se refac străzi și cartiere întregi, pe bani europeni, la Arad se lipește cu „bandă adezivă“.

 

 

 

 

 

 

Recomandările redacției