Iată că am văzut cu toţii scorurile obţinute de partidele politice la alegerile din 6 decembrie. Unii s-au bucurat, în timp ce alţii au rămas cu buzele umflate crezând că vor intra în parlament, fără discuţie. Ei, uite că nu a fost chiar aşa şi au apărut surprize, pe de altă parte.

Cert este că nici o formaţiune politică nu a putut obţine scorul care să le permită o majoritate în Parlament. Oricare dintre partide este nevoit să adune tot felul de cârpituri. Dar iată că nici aşa nu reuşesc să ajungă la un consens. Ba, mai mult, au şi nişte pretenţii de te apucă durerile de cap, mai ales când auzi ce „oferte“ sunt pentru postul de premier sau preşedinte al Camerei Deputaţilor.

În loc să fie mulţumiţi că sunt luaţi în căruţă, au pretenţii uriaşe, când ei de abia au făcut puţin peste 10 procente…

Nu mă interesează politica. Care cum ajunge acolo, sus, numai să facă ceva pentru popor. Sau cel puţin asta mi-aş dori şi asta aştept de la fiecare politician în parte. Problema este că atunci când ajung sus, nu îi mai interesează viaţa şi traiul poporului. Important este că ei sunt bine poziţionaţi timp de patru ani, iar vin şi ne mint frumos şi proştii cred şi îi votăm. Rămânem iar cu degetul în gură patru anişori.

Azi am vrut să fiu mai rău, decât sunt de obicei, la adresa clasei politice. Dar atunci când vezi pretenţiile USR-ului… Hai, să fim serioşi! Au ei oameni „copţi“ pentru ceea ce cer de la PNL? Suntem de râsu…

USR dă dovadă de iresponsabilitate cu pretenţiile lor, iar ţara suferă. În plină pandemie, în plină criză economică, noi suntem obligaţi să privim show-ul de prost gust al acestor băieţaşi, lipsiţi de maturitate, în loc să se apuce de treabă.

PMP –ul a pierdut prin orgolii. Zecimile alea de care mai avea nevoie pentru a intra în Parlament le putea obţine de la Arad. Dar este un proverb: „Dacă moare capra mea, de ce să nu moară şi a vecinului­?“. Cam aşa stau treburile şi în politică. De multe ori poporul suferă din cauza orgoliilor, iar noi uităm, dar ne exprimăm frustrările odată la patru ani, la alegeri, când mai taxăm şi noi cum putem clasa politică.

În rest nu ne deranjează, dar mergem cu AURiştii, care au fost o surpriză pentru clasa politică. Dar mai vedem ce fac şi aceştia, vorba orbului…

Să vă spun o întâmplare recentă, pe care am avut-o cu nişte cetăţeni. Spunându-mi că este ruşinos ce vedem că fac la televizor, că nu se înţeleg pentru Ciolan, şi noi ne-am dus prin pandemia asta să-i votăm, iar pe ei îi doare în cot de noi. Un cetăţean puţin turmentat ne-a replicat: „Au mai fost la guvernare PNL şi PSD, mână de mână. Dar nu au stat mult. Ar putea băga săbiile în teacă din nou şi să guverneze împreună, pentru binele poporului“.

I-am şi răspuns: „Cu PSD nu se poate, orice partid ar fi. Aţi văzut cu pensiile. Au votat pensii mărite cu 40% şi s-au cam retras de pe câmpul de luptă. Despre ce vorbim?“.

 

Recomandările redacției