Pe Ovidiu Someşan l-am cunoscut în anii 90 de după Revoluţie, ca fiind un poet sensibil şi un conviv cuceritor. Totodată îl ştiam şi un împătimit al istoriei românilor. Când l-am vizitat împreună cu un grup de scriitori din Arad, acasă la el, în Buteni a fost foarte mândru şi bucuros să ne prezinte un muzeu pe care-l păstorea. Ne vedeam destul de rar, dar ştiam unul de altul, ne urmăream reciproc parcursurile…

Ovidiu Someşan a publicat până în prezent următoarele cărţi: Poveste neterminată (poezie), Editura Litera, Bucureşti,1989; Prezentul de mâine (poezie), Ed. Litera Bucureşti, 1991; Colţul cu jucării (poezie), în volumul Exil în Ithaca, Munchen, 1991; Luciditatea iluziei  (poezie), Ed. Sophia Arad, 1994; Anotimpul OZN-urilor (proză), în colaborare, Ed. Mirador, Arad, 1995; De la Bucin la Buteni, (proză), Ed. Gutenberg Univers Arad, 2005; Şi totuşi… Singidava (proză), Ed. Gutenberg Univers Arad, 2009; Singidava, ediţia a doua, Ed. Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011.

Despre cărţile sale s-au exprimat de-a lungul timpului personalităţi literare importante: Vasile Dan, Viorel Gheorghiţă, Ilie Măduţa, Pavel Ilica, Lucian Alexiu, Florin Bănescu…

Cartea de faţă este de fapt un motiv şi un mijloc ale lui Ovidiu Someşan de a-şi exprima admiraţia şi consideraţia pentru locurile sale natale, cele situate pe Valea de Mijloc a Crişului Alb, adică cele în care se situează şi Buteniul său natal.

Şi temeinic, molcom, aşa cum un moţ porneşte la drum lung, printre dealurile sale, autorul ne ia de la începuturile istoriei, încercând să ne lămurească de faptul că omul şi-a găsit de lucru prin acele ţinuturi încă din paleolitic, pe când îşi confecţiona armele şi cuţitele spărgând roci de silex.

Rând pe rând, autorul ne plimbă prin toate epocile istorice venind cu dovezi ştiinţifice pentru a demonstra devenirea oamenilor şi locurilor până în epoca prezentă. Astfel, Ovidiu Someşan îi acordă un capitol întreg Cetăţii Singidava, venind cu noi date faţă de cele deja prezentate în cartea dedicată ei în întregime (şi încă în două ediţii) acum câţiva ani. Sunt de asemenea tratate în carte aspecte din istoria goţilor, a invaziei cumanilor şi pecenegilor, a confecţionării de prisăci în Ţara Zărandului (baraje construite de localnici pentru oprirea invadatorilor, inclusiv a venirii ungurilor), apariţia pe hărţile vremii a localităţilor Buttyin, Barda şi Gross (Groşi), până în epoca modernă, culminând cu Marea Unire din 1 Decembrie 1918 şi încheind în zilele noastre.

Se remarcă capitolul dedicat participării la Alba Iulia cu prilejul Marii Uniri a unui butincean, aspect narat de nepotul acestuia, generalul în rezervă Petru Moţiu. Este vorba despre ţăranul luminat, ştiutor de carte şi mare patriot, Vasile Doncea, sau Vesalie cum îi ziceau consătenii. Acesta, un adevărat personaj de roman, traversează istoria Buteniului cu mândrie şi demnitate, fiind un bun exemplu pentru apărarea drepturilor românilor în plin imperiu austro-ungar.

Cartea lui Ovidiu Someşan este bogat ilustrată cu reproduceri de hărţi, facsimile, copii după presa vremii, fotografii ale unor obiecte din paleolitic şi neolitic aflate la Muzeul Satului Buteni, inclusiv cu o fotografie a eroului butincean de la Marea Unire 1918, Vasile Doncea-Vesalie.

Despre carte şi autorul ei, Daniel Roxin spune într-un Cuvânt Înainte: „Cu harul unui poet şi scriitor talentat, Ovidiu Someşan ne spune, aşadar, povestea unui fragment din pământul acestei ţări, într-o manieră cuceritoare. «Bucuria Nuanţelor» este o carte care mai face un pic de lumină asupra istoriei noastre. Bucuraţi-vă de ea!“

Să mai spunem că Mihai Grăjdeanu semnează coperta cărţii, că ilustraţia „cap de dac“ este realizată de Gabriel Tora şi că Ovidiu Someşan dedică această carte soţiei sale, Mariana, „care iubeşte insomnia cuvintelor“.

BUCURIA NUANŢELOR este o carte care cuprinde între coperţile ei istoria, de la  duritatea uneltelor de silex, până la sensibilitatea istorică a lui Vesalie, butinceanul care a fost la Alba iulia, adică istoria din ograda Buteniului natal.

recenzie ovidiu1

Recomandările redacției