Situația din economia reală, adică aceea trăită zi de zi, nu este atât de bună, pe cât o arată statisticile. Pe hârtie lucrurile arată altfel decât în neajunsurile fiecărei zile. De la începutul pandemiei, o încetinire a activităților, în special din domeniul pe care-l numim generic cel al serviciilor, se vede cu…ochiul liber. Dar și serviciile consumă produse ale marii industrii. Așa că se comandă mai puține fețe de masă, prosoape, mașini, televizoare, aparate de aer condiționat și ce mai vreți dumneavoastră. Altfel spus, toate sunt legate în tabloul general al economiei. Șomajul tehnic a fost un sprijin real, trebuie să admitem acest lucru. Însă nu a rezolvat nici pe departe problemele economiei. A acordat doar un respiro. Dar asupra șomajului tehnic vom mai reveni în cele ce urmează. Potrivit Blocului Național Sindical, peste 703.341 de locuri de muncă au fost pierdute, doar în perioada iunie – septembrie 2020. O cotă de 344.673 din aceste locuri de muncă pierdute erau ocupate de persoane ce nu mai aveau un alt loc de muncă. „Aceste persoane sunt astăzi șomeri și au nevoie de sprijin sa supraviețuiască și de asistență pentru a-și găsi un loc de muncă. Peste 180.000 de lucrători au avut în perioada de urgență contractele de muncă suspendate, cu venituri zero, în condițiile în care aveau acces la sprijin din partea statului pentru șomaj tehnic. România s-a împrumutat pentru a finanța scheme de sprijin pentru păstrarea locurilor de muncă, iar de suportat vom suporta toți costurile aferente acestui împrumut. La adoptarea reglementărilor pentru aceste scheme de sprijin am cerut organizațiilor patronale să manifeste solidaritate cu statul și lucrătorii și să nu procedeze la distribuirea de dividende în perioada în care aplică munca cu timp redus. Ne-am lovit însă de o poziție extrem de vehementă manifestată de patronate. Statul să suporte costurile aferente reducerii timpului de lucru, salariatul să-și asume reducerea salariului, dar participarea angajatorilor în asumarea acestei situații dificile să fie zero, eventual dacă se poate să și câștige ceva ”, spun cei de la BNS.Actualul proiect de lege avizat favorabil de Comisia pentru Muncă și transmis Plenului Camerei Deputaților pentru aprobare, „nu face decât să reinstituie o stare de echilibru între angajatori și angajați prin reprezentanții lor. Avizul Comisiei pentru Muncă a fost dat după mai bine de doi ani de dezbateri”, au adăugat cei de la BNS.
Evoluția situației din Arad
Cum se știe, suntem un județ în care industria automotive este foarte bine reprezentată. În sensul în care se produc la Arad și în județ multe repere pentru diverși clienți. Există și puțină proiectare, însă nu este determinantă. Adică, per total nu aduce valoare adăugată mare. Dar asta ar fi o altă discuție. Cert este că această ramură este reprezentativă pentru această parte de țară. Pandemia a afectat în mod serios acest domeniu pe plan mondial și, prin recul și economia arădeană. După primul val al pandemiei, din luna martie, au apărut primele notificări făcute de angajatori privind concedierile colective. Atunci se spera că prognosticurile pesimiste nu vor deveni realitate. Însă luna trecută, cifrele confirmă că o bună parte dintre disponibilizări s-au făcut, adică peste 2400. Dintre acestea, cele mai multe concedieri au fost făcute în sectorul autovehicule de transport rutier, adică 1.357. Locul secund este deținut de domeniul industriei textile, mai exact a confecțiilor unde au fost puși pe liber 605 lucrători. Locul trei, pe acest nedorit podium, este deținut de ramura construcțiilor metalice cu 267 de disponibilizări. Rata șomajului la finele lunii septembrie a fost de 2,24% , adică un total de 4.772 șomeri, din care indemnizați 2.800. De la începutul crizei sanitare, adică din luna martie, șomajul din Arad a crescut cu 1,2%. Dacă în martie Aradul era unul dintre județele cu un șomaj foarte scăzut, de 1,04%, la finele lunii septembrie șomajul a ajuns la 2,24%. Perspective…înguste
Starea de fapt nu pare să se îndrepte prea curând. Iar acest al doilea val al pandemiei este mult mai agresiv decât cel din primăvară. Tocmai de aceea, perspectivele nu sunt foarte bune. Cel puțin din datele de până acum. Acest fapt este confirmat și de către Petre Toma, președintele C.N.S.L.R.-Frăția – Filiala Arad: „Multe companii au renunțat la șomajul tehnic, unde nu se făcea nicio activitate. Acum, există o prevedere legislativă prin care se poate proceda la reducerea timpului de lucru. Asta înseamnă că de exemplu un patron poate chema un angajat patru zile pe săptămână. El își face treaba, dar angajatul ia doar 75% din salariu. Din datele noastre, la nivel național peste 1,2 milioane de locuri de muncă au dispărut la acest moment. Și, chiar dacă faptele o vor lua într-o direcție bună, cred că se vor recupera cel mult jumătate dintre acestea. Dar acesta repet, este un scenariu optimist. Din păcate și din contactele mele cu oamenii noștri simt că mai mult se caută soluțiile individuale, în locul celor colective. Adică fiecare a ajuns poate să gândească și să acționeze pentru el. Iar asta este un semnal îngrijorător, atât pentru mișcarea sindicală, dar și pentru drepturile de muncă și sociale ale tuturor oamenilor din România, fie ei sindicaliști sau nu”. Însă, un „diagnostic” precis, (aproape) nimeni în acest moment nu poate da. Timpul va aduce însă și răspunsurile certe.
