tolea decupat

-Interviu cu Adrian Ţolea, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Arad-

-Domnule vicepreşedinte, cele patru Grupuri de Acţiune Locală (GAL-uri n.r.) din judeţul nostru tocmai au depus dosarele pe sub-măsura 19.1 – „Sprijin pregătitor pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locală”. Pentru ca cititorii să înţeleagă, concret, despre ce este vorba, v-am ruga să ne daţi câteva detalii…

A.Ţolea:  Pe data de 5 iunie a.c. cele patru GAL-uri arădene au depus dosarele despre care mă întrebaţi şi sper ca acestea să devină eligibile, iar în baza lor să fie elaborate noile strategii de dezvoltare locală, pentru perioada 2016-2020.

-Să le reamintim cititorilor noştri ce sunt, de fapt, aceste GAL-uri, de care v-aţi ocupat nemijlocit la nivelul judeţului nostru.

A.Ţolea: Grupurile de Acţiune Locală sunt structuri micro-regionale care funcţionează după principiul parteneriatului public-privat şi care s-au realizat pe baza programului „Leader”, finanţat prin Axa IV a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală. Într-adevăr, în trecut m-am ocupat în mod direct de constituirea celor patru GAL-uri arădene şi sunt mândru că am reuşit să constituim patru astfel de structuri la nivelul judeţului nostru, iar acum sunt implicat în mod direct în GAL-ul de pe Valea Superioară a Crişului Alb, cu sediul la Bârsa, pe care-l coordonez alături de directorul Florin Todoca. Celelalte trei GAL-uri sunt Lunca Mureşului de Jos, cu sediul la Pecica, coordonat de dl. Ilie Cheşa şi având-o ca director pe d-na Marinela Petran, cel din Podgoria Miniş-Măderat, cu sediul la Şiria, coordonat de către dl. Valentin Bot şi de d-na Garofiţa Popa, ca director şi cel din Microregiunea Crişurilor Alb şi Negru, cu sediul la Chişineu-Criş, coordonat de dl. Ioan Jura şi de d-na director Claudia Adjudean.

-Există vreo diferenţă între noile şi vechile GAL-uri în ceea ce priveşte acoperirea de către aceste structuri micro-regionale a suprafeţei judeţului Arad?

-A.Ţolea: Dacă în exerciţiul financiar trecut (2011-2015) cele patru GAL-uri acopereau aproximativ 75% din suprafaţa judeţului, astăzi am reuşit să acoperim peste 95%. Am reuşit să includem şi oraşele Ineu şi Sântana – care înainte nu erau acoperite – iar comunele Şiştarorăţ, Petriş, Igneşti şi Moneasa au fost cooptate în GAL-urile din judeţele învecinate, după cum şi noi acoperim localităţi din aceste judeţe. Din păcate, au rămas pe dinafară oraşele Lipova şi Curtici, deoarece raportul dintre populaţia din mediul rural şi cel urban – care este un indicator decisiv în ceea ce priveşte constituirea acestor structuri micro-regionale – nu ne permite să le acoperim. Efectiv, nu mai dispunem de comune pentru alipirea către cele două medii urbane…

-Domnule vicepreşedinte, putem să facem şi un prim bilanţ al exerciţiului bugetar care se va încheia la sfârşitul anului în curs?

-A. Ţolea: Suma maximă pe care fiecare GAL o poate atrage este de 2,8 milioane de euro, deci putem vorbi despre 11, 2 milioane de euro pentru cele  patru GAL-uri arădene. În acest moment acoperim 8 milioane de euro în contracte semnate, 1,5 milioane de euro în proiecte aflate în curs de evaluare şi aproximativ un milion de euro pentru funcţionarea acestor structuri micro-regionale. Altfel spus, estimăm pentru sfârşitul anului o atragerea de fonduri în valoare de 10,5 milioane de euro. Stăm cât se poate de bine din acest punct de vedere, iar în  momentul de faţă peste 3 milioane de euro au fost deja plătiţi. Avem un număr total de aproximativ 220 de beneficiari, dintre care 60% provin din domeniul public, iar 40% din sectorul privat.

-Ce aduce nou exerciţiul bugetar pentru perioada 2016-2020?

-A. Ţolea: Estimăm aproape o dublare a sumelor atrase, deoarece noul program „Leader” prevede o alocare de 700 de milioane euro la nivel naţional, faţă de 400 de milioane, cât era prevăzut în fostul program european. Proporţional, GAL-urile arădene au posibilitatea de a se apropia de atragerea a 20 de milioane de euro, bani deosebit de necesari pentru dezvoltarea localităţilor din judeţul nostru. Una peste alta, vorbim despre renovarea şi dezvoltarea satelor, pietruirea drumurilor agricole şi forestiere, modernizarea exploataţiilor agricole, stimularea activităţilor turistice, programe pentru tinerii fermieri şi încă multe alte proiecte care pot fi susţinute de cele patru GAL-uri. Dar, cel mai important lucru este că decizia distribuirii acestor fonduri se găseşte foarte aproape de cetăţeni, principiul descentralizării fiind, în cazul nostru, un fapt împlinit

Recomandările redacției