Pași în istorie sau de la particular la general

0
213

La peste zece ani de la apariție, volumul „Pași spre Unire…”, apărut la Editura Ivan Krasko, Nădlac, 2006, și tipărit la S. C. Slavia, Nădlac, purtând semnătura drd. Gabriela Adina Marco, atrage atenția atât prin conținut, cât și prin formă.
De fapt, și cele trei puncte…  din titlu și scara în care este conceput, grafic, titlul, îndeamnă la o reflecție, aceea că e vremea, în prag de Centenar, să ne întoarcem privirile sau… pașii înspre pagini scrise care străbat, timid, vremuri.
Conținutul cărții este desfășurat în peste o sută de pagini, redactor responsabil, Ondrej Stefanko, tehnoredactor, Jan Lehocky,care, împreună cu autorul ne propun, după Introducere, zece capitol, apoi Aspecte cronologice-1918, Concluzii, Resume, Abstract, Bibliografie selectivă, Anexe.
Volumul are și o doză de afiliație familială din partea autorului. În amintirea bunicilor mei…, tot cu… trei puncte… dar și un Motto desprins din Credința unității naționale, purtând semnătura purtătorului de neam, Octavian Goga.
Conținutul volumului
Aflăm din Introducere, atât despre prima Conflagrație Mondială, cât și despre Unirea cea Mare de la Alba Iulia din data de 1 Decembrie 1918, despre care s-au scris mii de pagini. Amănuntele inedite descoperite prin intermediul acestei lucrări vor completa fericit cunoștințele despre aceste evenimente de importanță capitală pentru Istoria României. Și, am dori să completăm noi, după ce se face o Trecere a Pașilor istorici străbătuți de țară, incluzând aici și Polul Nădlac, conchide autorul. Lucrarea de față încearcă să prezinte unele detalii inedite și interesante găsite la Arhiva Parohiei Ortodoxe din Nădlac, dar nu numai, care completează fericit cunoștințele despre Primul Război Mondial și despre Unirea cea Mare din 1 Decembrie 1918 cu interesantele evenimente petrecute în zona Nădlacului.
Folosind, foarte bine inspirat, metoda „de la particular la general”, autorul propune o incursiune „Nădlacul de-a lungul timpului” cu opt note de referință la subsol, apoi vom pătrunde în alte taine, „Biserica și Școala la Nădlac în secolul al XIX-lea și începutul veacului al XX-lea”, cu patrusprezece note, dar care face trimiteri la Ortodocșii români, sârbi, slovaci, greco-catolici, astfel încât referențial, acest capitol este foarte bine definit.
Pașii înspre Marele Act de la 1 Decembrie, desigur, au fost consemnați de presa din vremea aceea și despre care  autorul consemnează în capitolul al treilea, cu opt note de referință sub titlul „Asociații culturale și presa din zona Aradului în preajma Marii Uniri”, desigur, spicuind, am putea enumera „Tribuna”, „Tribuna Poporului”, „Românul”, „Biserica și Școala”, la modul general cât și „Asociația de Lectură”, Nădlac, 1882, „Reuniunea de citire și cântări a meseriașilor din Nădlac”,1903 ș.a.
Cu siguranță, despre o personalitate putem scrie sau afirma, oricând, că aparține unicității ei în nemilosul dialog cu timpul, cu valorile și virtuțile supreme ale existenței sale și pentru care s-au scris, probabil, mai mult ori mai puțin, în cuvinte. Astfel, vom propune un volum de pagini desfășurat pag. 26-72, din volumul regăsit, care consfințește amănunțit Urme de Pași înspre Unirea cea Mare și la Nădlac, Poarta de Vest a țării și Graniță, de-acum, europeană! Sunt nu mai puțin de 138 de note la subsol, care indică o consistentă Bibliografie parcursă despre personalități nădlăcane, români, slovaci, precum dr. A. Marienescu, preoții Nicolae Cirin, Nicolae Mărginean, sau Mihai Lucuța, Sidonia Tăucean, George Petrovici, Urăș Pătcan, Gustav Augustiny, Daniel Zajac, Ondrei Șeberini ș.a. În contextul pregătirii nădlăcanilor pentru realizarea marelui deziderat, se consemnează în volum despre „Legile antiromânești”, pag. 33, „Legăturile Aradului cu România”,  pag. 35, „Corul Bisericii Ortodoxe Române”, Biblioteca și Arhiva BOR din Nădlac”, pag. 38, „Contribuția Femeilor Nădlăcane la Mișcarea Națională”, pag. 40, „Reuniunea Învățătorilor”, „Partidul Național Român”, „Alegerile din 1944”, „Contribuția Nădlăcanilor Români la Unire”, „Slovacii din Nădlac și Unirea Transilvaniei cu România”, „Istorie trăită”, pag. 42-67, fapt ce ne îndeamnă să invidiem pozitiv minu­țioasa cercetare a autorului, la elaborarea lucrării cu valoare docu­- mentară, cu atât mai mult, cu cât în goana noastră, nu tocmai nebună, ci… bună, pentru a ne documenta despre localitatea de baștină, citată și aici la pagina 40, nu am prea beneficiat de o Istorie trăită, acolo, la mine. Acasă! Sau, poate, nici nu s-a vrut ca Suflete-Martori să ni se deschidă! Încă!
Dar la Nădlac, „Istoria trăită”, pag.68-71 nu se uită! Și se scrie în carte: „În preajma unirii a venit la Nădlac preotul Vasile Lucaciu, candidat de deputat. Acesta era numele vestitor al unirii”, op. cit., pag.68.
În loc de concluzii
De fapt, o umbră frumoasă din ceața acelor ani ni se desprinde tocmai din Concluzii, pag. 76-77, de fapt, fereastra Noilor Zări de atunci ni se deschide prin Anexe aranjate într-o inedită Imagologie, pag.86-113, în care deslușim Sigilii, Creden­țiale, Medalioane-Portret, Înscrisuri, Lăcașuri de cult, Chipuri de Luptători nădlăcani și care se completează fericit cu o Bibliografie structurată, științific, și nu de aiurea, ci astfel: „Izvoare inedite, Izvoare documentare inedite, Lucrări generale, Lucrări special”.
Nu putem încheia aceste rânduri fără a remarca travaliul autorului cu vocație de istoric-cercetător al Istoriei în general și al Istoriei Bisericești, în particular, fără a consemna despre simetria celor două coperte, Coperta I, Luptători nădlăcani pentru Unire, iar coperta IV, în facsimil, conține un Document din Arhiva Parohiei Ortodoxe Române, semnat George Petrovici, în toamna anului 1918.
Considerăm, și la final, că „cele trei puncte…” din titlu sunt o avertizare cu bunăștiința autorului, drd. Gabriela Adina Marco, aceea că… va urma Volumul cel Mare! Precum Unirea cea Mare!
Florica Ranta Cândea

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.