Pe 16 decembrie începe Revoluția la Timișoara: arădenii se tem pentru viața lor, dar prind curaj

1
441

Acum trei decenii, pe 16 decembrie începeau zilele de luptă pentru libertate. Chiar dacă tensiuni se simțeau în întreaga țară, Timișoara a fost primul oraș gata să se elibereze de întuneric, de neputință, de persecuție. Însuflețiți de dorința de schimbare, dar și de mult curaj, timișorenii au fost primii ridicați împotriva regimului comunist. Arădenii n-au ezitat să iasă imediat la revoltă, alături de timișoreni, astfel că, înaintea sărbătorii Crăciunului, orașul nostru a devenit cel de al doilea oraș eliberat din era comunistă.
Pe 16 decembrie, în Timișoara, în jurul casei pastorului Laszlo Tokes din Piaţa Maria se adunaseră câteva sute de oameni hotărâți să impiedice o decizie de evacuare a prelatului. Oamenii veneau din mai multe zone ale orașului, în grupuri. Românii au văzut cum regimul comunist poate fi răsturnat în alte țări din Europa de Est și că pot încerca să schimbe situația în țară. Nimeni nu s-a așteptat însă, că atunci când se va striga „Libertate“, lucrurile aveau să degenereze și să moară atâtea suflete nevinovate. Pe 17 decembrie. Atunci se trăgeau primele focuri de armă și își pierdeau viața primii tineri, răpuși de gloanţe, pe treptele Catedralei. În dimineața zilei de duminică, 17 decembrie, Timişoara arăta ca un oraş împresurat şi devastat.

Persecuție și comenzi

Înainte ca zecile de mii de arădeni să iasă în stradã, situația s-a precipitat la nivelul conducerii de partid şi de stat. În data de 17 decembrie, miliţia şi securitatea din Arad au fost alarmate. În urma unei conferințe la Comitetul judeţean de partid a fost convocat întreg efectivul de miliţie şi securitate din Arad, căruia i
s-a comunicat că la Timişoara sunt proteste ce tulbură ordinea publică, acțiuni pornite de la refuzul unor oameni de a aplica o hotărâre judecãtorească (n.a aceea de evacuare a pastorului Laszlo Tokes).
Şeful Inspectoratului judeţean Arad al Mi­nisterului de Interne (care avea în subordine Miliţia şi Securitatea) a comunicat şi că, din cauza situaţiei create, comandantul suprem a dat ordin să se tragă. După cum au declarat unii revoluționari arădeni, pe 17 decembrie s-a transmis către toate posturile de miliţie din judeţ, ordinul „Nimeni nu foloseşte muniţie, indiferent de tulburãrile ce vor avea loc în urmãtoarele zile!“, ordin dat dat fără ca inspectorul şef al Inspectoratului Judeţean al MI să fie anunțat. În 18 decembrie, la Timişoara soseşte Ion Coman – reprezentant al conducerii superioare de partid şi de stat, însoţit de mai mulţi generali. Tot atunci, la Arad s-a primit ordinul de blocare a circulaţiei rutiere spre Timi­şoara şi de deviere a traficului spre Valea Mureşului, întrucât Timişoara urma să fie blocată şi asediată. Se organizau filtre, astfel ca civilii aflați în grup să fie luați la întrebări.

Teroarea din Timișoara, resimțită la Arad

Pe16 și 17 decembrie, tensiunea se simțea în Arad. „După ce a început Revoluția la Timișoara, înainte să se declanșeze la noi, am vrut să vedem ce se întâmplă acolo. Am plecat mai mulți. Când am intrat în Timi­șoara erau filtre. Militarii ne-au oprit și ne-au întrebat ce treabă avem. Le-am spus că mergem la Timișoara, că fratele meu este student acolo. Ni s-a spus că avem grijă unde mergem și ce facem că s-ar putea să ajungem la Popa Șapcă, adică la pușcărie. Ne-au lăsat până la urmă să trecem… În Timișoara am văzut situația. În centrul Timișorii erau geamuri, vitrine sparte. Dacă te vedeau într-un grup mai mare de persoane te oprea. Am auzit un om spunând că nu și-a văzut fratele de trei zile și l-a căutat și la morgă. Fusese la spital și nu-l găsise nici acolo. Instituțiile politice erau bine apărate“, a susținut Gheorghe Curta, președintele Fundației Revoluționarilor Arad și secretar al Blocului Național al Revolutionarilor 1989.

«Nu trageți, că sunteți copiii noștri!»

Arădenii auzeau deja ce se întâmplă la Timi­șoara fapt care, pe de deoparte îi speria, pe de alta, le dădea curaj și speranță.
„Auzisem ce se întâmplă la Timișoara și înregistrarea cu femeile care spuneau «Nu trageți, că sunteți copiii noștri!». Și au tras și vocile nu s-au mai auzit… Am zis că aici voi face tot ce pot să nu fie pierderi de vieți – de organizare începând. Noi am ieșit în stradă pentru Timișoara, unde erau morți, răniți. Nu a fost act premeditat, ci spontan. La Timișoara, prima zi în care s-a tras a fost 17 decembrie“, a spus actorul Valentin Voicilă, liderul revoluției la Arad.
„Câțiva dintre noi care am văzut ce se întâmplă în Timișoara am știut că, în scurt timp va începe la noi. Am fost la spital în Timișoara, am văzut oameni răniți. Erau militari cu halate albe. Plecase un camion cu cadavre care au fost arse în București. Ne-a fost frică. Am zis că poate va fi ștearsă Timișoara după fața pământului și așa va fi și cu noi“, a mai spus revoluționarul Gheorghe Curta.
 

1 COMENTARIU

  1. IN NOAPTEA DE 17 DECEMBRIE 1989 AM FOST TREZIT DE UN PRIETEN [WOLFF DIETER] CARE LUCRA SI EL LA IMAIA ARAD IN TURA DE NOAPTE SA MERG IMPREUNA CU ALTI VECINI IN FABRICA.AM PRIMIT PUFOICI DE GARZI PATRIOTICE SI AM FOST DUSI LA SEDIUL MILITIEI FARA SA NI SE COMUNICE MOTIVUL.AM FOST REPARTIZATI CATE 3-4 MUNCITORI PE LANGA UN SERGENT MAJOR DE MILITIE SI PUSI IN DIFERITE PUNCTE PE BULEVARDUL PRINCIPAL DIN LOC IN LOC SA LEGITIMAM CETATENII CARE MAI CIRCULAU NOAPTEA .CAND CIRCULATIA A INCETAT NE-AM RETRAS INTR-O CAMERA PE LANGA POSTA MARE ARAD .ACOLO AM TRAS DE LIMBA PE SERGENTUL DE MILITIE SA NE SPUNA CARE ESTE MOTIVUL PENTRU CARE AM FOST DUSI PE POST DE AJUTOARE DE MILITIE SI SPRE STUPOAREA MEA AM AFLAT CA AM FOST ADUSI IN CAZ CA SI LA ARAD VOR FI REVOLTE CA LA TIMISOARA SA ARESTAM CONCETATENI SI SA-I OPRIM SA MANIFESTE IMPOTRIVA PARTIDULUI COMUNIST SI AL TOV N CEAUSESCU PENTRU CARE VOM FI REMUNERATI SI RASPLATITI PENTRU PATROTISMUL NOSTRU!!!ATUNCI CUPRINS DE MANIE SI REPULSIE FATA DE PCR SI DE CEAUSESCU AM FLUIERAT SI AM STRIGAT LA TOTI COLEGII CARE ERAU IN PREAJMA NOASTRA PENTRU CE SUNTEM ACOLO PE STRADA SI AM HOTARAT SA MERGEM TOTI ACASA SI DACA O FI SI LA ARAD REVOLTA ANTICOMUNISTA SA FIM DE PARTEA REVOLUTIEI.IN NOAPTEA AIA NE-AM INTORS PE JOS SPRE ARADUL NOU IAR CAND AM AJUNS LA POD PE ORA 1-2 AM VAZUT SI AUZIT FULGERE SI TUNETEDE PLOAIE !! TOTI AM SPUS CA ASTA ESTE UN SEMN DIVIN SA FULGERE SI SA TUNE IARNA.CAND AM AJUNS PE STRADA SMELTER [ADAM GUTEMBRUN] AM VAZUT CU STUPOARE UN TAB DE ARMATA CARE TRACTA UN ALT TAB PLIN DE FUM SI NE-AM DAT SEAMA CA A INCEPUT REVOLTA LA TIMISOARA!!ASTEPTAM CU NERABDARE SA INCEAPA SI LA ARAD DAR LA NOI ABIA IN 20 DECEMBRIE A INCEPUT REVOLUTIA FIIND TOTUSI AL DOILEA ORAS DIN ROMANIA PARTICIPANT LA REVOLUTIA ROMANA DIN DECEMBRIE 89 .IN 18 DECEMBRIE AM ARBORAT UN DRAPEL NEGRU IN SECTIA MECANICA USOARA AL UZINEI IMAIA PE CARE AM SCRIS CU CRETA ALBA CHIAR EU CU MANA MEA ,,IN MEMORIA MORTILOR TIMISOAREI’ CU TOATE CA SEFUL SECTIEI SI MAISTRU AU DAT ORDIN SA FIE DAT JOS STEAGUL NEGRU NU A AVUT NIMENI CURAJUL SA PUNA MANA PE EL.IAR IN ZIUA DE 20 DEC AM IESIT IMPREUNA CA ALTI COLEGI IN CURTEA FABRICI SI DE ACOLO AM TRECUT LA FABRICA DE INCALTAMINTE LIBERTATEA DE LANGA NOI SI AM INDEMNAT MUNCITOARELE CARE PLANGEAU SA INCETEZE LUCRUL SI SA VINA CU NOI LA PRIMARIE SAU SA MEARGA ACASA.CU MANA MEA AM DESCHIS POARTA FABRICI LIBERTATEA ARAD CU TOATA OPOZITIA PORTARULUI PE CARE L-AM AMENINTAT! MA POT LAUDA LA NEPOTII MEI CA AM DESCHIS POARTA LIBERTATII DIN ARAD!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.