Pe viaţă şi pe moarte: oamenii din Curtici se pregătesc să iasă în stradă pentru a lupta împotriva exploatării gazelor de şist

5
339

panfora În numărul de ieri al ziarului nostru vă informam că Panfora Oil & Gas a semnat un contract cu compania de cercetări geofizice Prospecțiuni SA, pentru efectuarea de măsurători de suprafață în perimetrul EX-6 Curtici, în vede­rea identificării de hidrocarburi convenționale. Într-un comunicat de presă al companiei se arăta că operaţiunea nu are nicio legătură cu gazele de şist, după cum se tem localnicii. „Suntem pregătiți să începem explorări de suprafață în perimetrul EX-6 Curtici împreună cu partenerul nostru, Prospecțiuni, companie românească cu o tradiție de 65 de ani și o experiență solidă. Ne concentrăm exclusiv pe resursele convenționale, respectiv țiței și gaze naturale în forma­țiuni de roci convenționale. În acest stadiu al fazei de explorare, vom colecta date care ulterior vor fi interpretate pen­tru a identifica resursele convențio­nale de hidrocarburi existente. Toate acestea sunt incluse în acordul de concesiune și în programul de lucrări semnate cu Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), care se referă doar la potențialul convențional de țiței și gaze”, susţine Gabor Zelei, director general al Panfora Oil & Gas.
Într-o primă fază se va lua legătura cu deţinătorii de terenuri şi autorităţile locale, reprezentanţii companiei susţinând că vor fi folosite cele mai moderne tehnologii, care sunt sigure atât pentru populație cât și pentru mediul înconjurător. „Apreciem relațiile pe care le-am construit cu comunitățile locale în ultimii 65 de ani și am vrea să invităm pe toată lumea la o demonstrație a impactului redus al noilor noastre tehnologii și metodologii. Reprezentanții Prospecțiuni vor anunța data și locul demonstrației și vor fi acolo pentru a răspunde oricăror întrebări sau preocupări ale populației”, spune Gehrig Schultz, CEO al Prospecțiuni SA.  Conform comunicatului, operațiunile de măsurare vor dura aproxima­tiv şase-şapte luni pentru întreaga suprafață de 561 kilometri pătrați. „Aceste operațiuni includ amplasarea de senzori (geofoane) și cabluri pe teren, precum și folosirea de echipament de vibrare, similare ca dimensiune tractoarelor agricole. Nu vor fi folosiți explozivi și nu vor fi efectuate foraje. Potențialul productiv al terenurilor agricole nu va fi afectat în niciun fel. Mai mult, terenurile nu vor fi ocupate, ci parcurse cu un ritm de trei-cinci kilometri pe zi, cu ajutorul vehiculelor și echipajelor specializate. Lucrările agricole pe terenurile respective vor putea fi reluate imediat după finalizarea măsurărilor. După ce datele de explorare sunt colectate și analizate, Panfora Oil & Gas le va pune la dispoziția ANRM, pentru a deveni proprietatea Statului Român”, se mai arată în comunicat.
În pragul revoltei
Pe de altă parte, localnicii din Curtici sunt în pragul revoltei. Oamenii se tem că terenurile pe care le deţin vor avea de suferit de pe urma prospecţiunilor, şi spun că în momentul în care se vor găsi gaze de şist, agricultura din zonă va fi distrusă. În aceste condiţii campania împotriva gazelor de şist s-a intensificat, se organizează întâlniri cetăţeneşti, fermierii organizându-se şi prin intermediul reţelelor de socializare. Pe Facebook a fost lan­sată chiar o campanie intitulată „Să spunem nu gazelor de şist”.
Dimitrie Muscă, directorul Com­binatului Agroindustrial Curtici susţine că dacă nu vor reuşi să se facă ascultaţi de autorităţi, oamenilor nu le va mai rămâne decât să iasă în stradă. De asemenea, acesta se declară a fi extrem de nemulţumit de atitudinea avută de ministrul Agriculturii, care a ignorat strigătul de ajutor venit dinspre Curtici, deşi i s-a prezentat faptul că acolo este cea mai bună zonă agricolă a judeţului. „Am solicitat puncte de vedere de la Academia Naţională, de la Academia Agricolă, am încercat să le cerem sprijinul, pentru că noi suntem în febră. Conform Constituţiei, nimeni nu mi se poate băga pe teren fără acordul meu. Ne vom consulta cu oamenii din Curtici, pentru a vedea cum vom reacţiona. Eu sunt de acord să ieşim în stra­dă cu mic cu mare”, a declarat Dimitrie Muscă. Acesta a ţinut să precizeze că lupta care se va da va fi pe viaţă şi pe moarte. „Dacă curticenii nu vin alături de noi, desfiinţăm Combinatul Agro­industrial şi toată agricultura Aradului. Acum e pe viaţă şi pe moarte, ori, ori”, a mai spus Muscă.
La rândul său, Nicolae A. Aniţei, primarul oraşului Curtici, susţine că este alături de fermieri, dar nu poate acţiona decât în limitele permise de lege. Acesta a făcut refe­rire şi la hotărârea de consiliu prin care s-a decis interzicerea exploatării gazelor de şist pe teritoriul oraşului, care a fost atacată în contencios administrativ, iar autorităţile locale au pierdut procesul. „Acum ne judecăm în recurs la Curtea de Apel. Dacă nu-i sprijineam pe oameni, nu ne judecam, dar legile arată că bogă­­- ţiile subsolului sunt ale statului. Vedeţi cum se pune pro­blema la nivel naţional, Gu­- vernul e de acord cu gazele de şist, preşedintele e de acord… Încercăm să strângem sem­nături împotrivă, vom ajunge şi la un referendum local. Ceea ce se întâmplă e neplăcut pentru toată lumea, dar nu depinde de noi. Nu putem decât să ur­lăm ca lupii pe stradă”, afirmă primarul.
Ieri, aproximativ 250 de persoane au participat la o adunare cetăţenească care a hotărât să organizeze sâmbătă, un miting de protest împotriva gazelor de şist. „Oamenii vor să organizeze o adunare în faţa Casei de Cultură. În aceste condiţii, au de­cis să ceară aprobare de la Pri­mărie şi Poliţie, pentru ca acţiunea să se desfăşoare în conformitate cu prevederile legale”, a ţinut să precizeze Nicolae A. Aniţei.
Vă reamintim că în cursul anului trecut, locuitorii de Curtici au participat la  la proteste împotriva gazelor de şist, iar Dimitrie Muscă, a prezentat presei un tablou apocaliptic. Muscă spunea atunci că zeci de mii de hectare din judeţ vor fi afectate, iar agricultura judeţului va avea serios de suferit. „Vor avea de suferit terenurile începând de la Zărand, Olari, continuând cu Sântana, Zimandu Nou, Arad, Livada, Curtici şi terminând cu Macea, Dorobanţi, Iratoşu şi Pecica. Aici e partea cu cel mai bun pământ al ju­deţului, al Câmpiei de Vest şi poate al Româ­niei şi spun asta gândindu-mă la producţiile pe care le obţinem. Nu este însă vorba de mine aici. Este vorba despre toată zona, de judeţul Arad. După cum vedeţi, va fi afectată şi Livada, de unde se ia apa pentru reţeaua din municipiu. Vom ajunge să bem apa murdară din Mureş, aşa cum o fac alţii, care n-au reţeaua noas­tră de fântâni”, spunea atunci Muscă.

5 COMENTARII

  1. deja primarul da semne de apartenenta la grupul infractional panfora oil and gas.el nu stie ca pe o propietate privata nu se poate intra decat prin ordin judecatoresc.si nu mai stie d-nul primar ca zona curtici a fost deja explorata de titei.intre curtici si utvinis,inainte de 89,erau cateva sonde.

  2. e transparenta; sa fie gazele ieftine si sa mearga caldura!

    cu incalzirea globala de ce e necesara caldura?

    sa nu ramana nimic nescormonit, cat ajunge gheara, sa prinda, sa iasa banutu la sefi si de lucru la subalterni, ceilaltii sa se uite! e pe apucate, repede sa luam, ca poate mai gasim, oameni buni cu stiinta si minte! cautati si pe sub orase, acolo e gras, ca si asa vine oceanu si le inundeaza!

    voi ardeti gazu si luati lozu, aveti grija de viata voastra!
    tranzitia spre dezastru!

  3. nu pot sa inteleg cum au astia tupeu sa intre cu masinile pe terenuri private ;pai jar ar manca ar arde ca sobolanii in ele ! asta asa de inceput apoi direct unde au sediile l as fractura pe al de conduce compania la gabor zelei acasa sa vedem ce i face familia cum justifica averea etc si de unde ma 65 de ani de experienta? in ce ? in crime? ba da parca sante ti de la trupele alea franceze platite sa ucida si pe masa si pe tacsu ; si nevasta si copii

  4. @ion: SC Prospectiuni SA a fost infiintata in 1950 si a purtat mai multe nume inainte de 1991, de cand este cunoscuta sub acest nume. Intre 1980 si 1991 s-a numit IPGG Bucuresti (Intrep. de Prospectiuni Geologice si Geofizice) si a avut pana in 1992 echipe permanente in Arad si Timisoara. Acestea au prospectat Banatul in lung si in lat, e drept numai cu lucrari „bidimensionale” – 2D, nu ca acum, cand lucrarile sunt de regula de tip 3D. Ele au determinat structurile geologice de la Biled si Sandra unde acum se exploateaza gaze naturale si petrol. Iar prospectiuni se vor mai face si in viitor, de fiecare data cand firmele de exploatare vor trece la un nou strat de zacamant situat la adancime mai mare. Iar daca firma de exploatare este una straina, cu atat mai mult. Lucrarile vor fi cu grad inalt de detaliere (lucrari „tridimensionale” sau 3D), pentru a cunoaste in totalitate structura geologica a zonei. Din acest punct de vedere SC Prospectiuni SA nu va duce lipsa de lucrari inca multi ani de acum incolo. Insa „meritul” pentru stilul de lucru de acum, cand se intra pe terenurile proprietate particulara fara a obtine aprobarea tuturor proprietarilor, este in exclusivitate actualei conduceri, in frunte cu americanul Gehrig Schultz, adus de patronul firmei – Ovidiu Tender, de origine din Timisoara. De acest aspect trebuie tinut cont atunci cand se va negocia accesul cu utilajele si echipamentele de lucru pe terenuri.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.