Fenomenul mamelor adolescente și minore, din România, ne-a plasat pe primul loc la nivel european. În ultimii trei ani, numărul acestora s-a menținut constant. La acest lucru se adaugă și o rată a mortalității infantile care, în țara noastră, este excesivă în raport cu alte țări europene, iar maternitatea la vârste precoce este un fenomen demografic ce nu poate fi neglijat.

Aradul nu se situează nici printre județele cu cele mai multe mame adolescente, potrivit datelor INS, dar nici printre județele cu cele mai puține. Așadar, suntem undeva la mijloc, în anul 2019 înregistrându-se 406 de nașteri în rândul mamelor adolescente și minore.

Dacă e să vorbim despre anul 2020, atunci s-au înregistrat 322 de nașteri la nivelul județului nostru.

Datele ne-au fost furnizate de către Organizația Salvați Copiii, care ne-a declarat că: „În ceea ce privește situația din județul Arad, conform INS, date definitive pentru anul 2019, s-au înregistrat 406 de nașteri în rândul adolescentelor și minorelor – 12 nașteri la mame cu vârsta sub 15 ani și 394 de nașteri la mame cu vârsta între 15-19 ani.

În anul 2020, INS furnizează date provizorii conform cărora s-au înregistrat 322 de nașteri, dintre care: 14 nașteri la mame sub 15 ani și 308 de nașteri la mame între 15-19 ani.”

Dintre cele 199.720 de nașteri înregistrate în România în 2019, 749 provin de la fete sub 15 ani și 17.933 de la adolescente cu vârsta între 15-19 ani. Statistica arată că unu din zece nou-nӑscuţi din România provine din mame adolescente. De altfel, țara noastră contribuie cu aproape un sfert dintre mamele sub 18 ani (23%) din toată Uniunea Europeană.

Potrivit datelor Federației Naționale a Asociațiilor Medicilor de Familie, 53% din localitățile din România nu au deloc medic de familie sau nu au suficienți medici de familie. Multe fete și femei din zonele rurale defavorizate recurg la auto-medicaţie în timpul sarcinii, nu ajung la medic pentru luarea în evidenţӑ şi monitorizarea adecvatӑ a sarcinii şi așteaptă până când situația lor se precipitӑ sau se înrăutățește.

Rata mortalității la copiii sub un an, valoarea la care s-a ajuns în 2019 este de 5,8 copii născuți vii la mie, fiind practic similară cu rata medie a vechii Uniuni Europene de acum circa 20 de ani. 

Vârsta medie la nașterea primului copil în cazul mamelor adolescente din zonele rurale devaforizate este de 16 ani la prima naștere și de 18 ani la al doilea copil.

De asemenea, sunt tinere mame care, la nici 23 de ani împliniți, nasc deja al cincilea copil. În condițiile în care sarcinile timpurii pot avea consecințe majore asupra sănătății mamelor adolescente și a copiilor lor, ancheta sociologică realizată de Salvați Copiii relevă că două din cinci gravide adolescente din zonele rurale defavorizate din țara noastră nu au efectuat analizele recomandate în sarcină din cauza lipsei accesului la servicii medicale și a resurselor financiare.

În ceea ce privește tatăl copiilor gravidelor sau mamelor minore, vârsta medie se situează la 20.4 ani. Mai mult, datele cercetării comunitare arată că un procent covârșitor – 74% dintre gravidele sau mamele din aceste comunități – afirmă că principala sursă de venit a familiei este alocația copilului.

Analiza situației mamelor adolescente din zone rurale defavorizate, realizată sub forma unei anchete sociologice, derulată în perioada iulie-august 2021, de către Organizație, în 46 de comunități rurale din România și 16 județe, relevă deficiențe cronice și alarmante din perspectiva serviciilor de sănătate destinate mamelor precoce și punctează aspecte sociale defavorabile relevante în acest context.

Mai mult, în urma acestei anchete, s-a aflat că 87% dintre gravidele și mamele adolescente din zonele rurale defavorizate din țara noastră nu au utilizat nicio metodă contraceptivă, iar 58% dintre cele 640 de respondente apreciază că perioada de pandemie a afectat negativ șansele adulților din familia lor de a lucra (în munci ocazionale sau cu ziua), în comparație cu luna februarie a anului 2020. 

„Graviditatea la vârste tinere asociază riscuri legate de sarcină mai mari (tensiune arterială mare, anemie, naștere prematură, greutate mică la naștere a bebelușului, depresie post-partum, etc.), iar, pe de altă parte,  maternitatea prematură expune aceste tinere mame la riscul de abandon școlar, de a intra în cercul vicios al sărăciei, cu efect transgenerațional. În timp ce îngrijirile prenatale de calitate sunt cu atât mai importate la mamele tinere, perioada pandemiei, care a impus restricții sociale și a generat implicit acces limitat la servicii medicale, a expus acest grup deja vulnerabil unor riscuri suplimentare legate de sănatate și acces la resurse”, au adăugat cei de la Salvați Copiii.

Recomandările redacției