Perioada de vară nu le aduce micuţilor doar bucurii. Pe lângă soare şi vacanţă, căldura favorizează înmulţirea microbilor ceea ce poate avea efecte negative pentru sănătatea lor. Problemele cele mai grave cu care se confruntă medicii pediatri în această perioadă o reprezintă infecţiile provocate de alterarea alimentelor.
În luna mai a acestui an, medicii epidemiologi din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Arad au înregistrat un număr de 45 de pacienţi cu diaree şi gastroenterită infecţioasă. O lună mai târziu, în iunie, numărul pacienţilor a explodat pur şi simplu, ajungând la 258. De asemenea, în luna iulie numărul pacienţilor nu a scăzut aproape deloc, menţinându-se la 250. În toate cele trei luni, grupa cea mai afectată de vârstă au reprezentat-o copiii între 5 şi 9 ani. „Pe perioada verii, din cauza căldurii, numărul germenilor microbieni cresc. Mâncarea se alterează foarte repede, aceasta fiind una dintre principalele cauze ale îmbolnăvirilor. Gastroenterita este un termen medical destul de nespecific, folosit pentru descrierea unor afecţiuni foarte variate ale tractului digestiv. Elementul definitor al bolii este inflamaţia epiteliului gastrointestinal, cu apariţia consecutivă a diareei. Dacă există o afectare predilectă a mucoasei gastrice, termenul folosit este cel de gastrită, iar dacă este afectată mai ales mucoasa intestinală, afecţiunea se numeşte enterită. Inflamaţia generalizată poate avea numeroase cauze, cele mai frecvente fiind cele infecţioase (bacteriene şi parazitare). Acestea sunt adesea prezente în apă sau alimente contaminate şi astfel vin în contact cu organismul“, ne-a declarat dr. Loredana Ungureanu, purtătorul de cuvânt al Direcţiei de Sănătate Publică Arad.
Severitatea gastroenteritei variază în funcţie de fiecare pacient în parte, şi anume în funcţie de modul în care funcţionează sistemul imunitar. Acesta poate fi competent şi poate îndepărta cu succes agentul cu potenţial patogen, sau poate să fie învins de către acesta, ducând în final la apariţia simptomelor clinice.
Cele mai frecvente acuze ale pacientului cu o astfel de boala acută sunt febra moderată, greaţă cu sau fără vărsături, anorexie, cefalee, diaree de intensitate moderată: între 2- 4 scaune pe zi, senzaţia de balonare însoţită de crampe abdominale intense, flatulenţă, vărsături care nu apar în toate cazurile, şi nu este obligatoriu să însoţească diareea. Dacă însă sunt prezente, gastroenterita este cu atât mai gravă, deoarece astfel deshidratarea se poate accentua mult mai rapid.
Medicul trebuie anunţat de urgenţă în cazul în care apar: modificarea stării de conştientă, sânge în scaun (diaree cu mucus şi sânge) sau în lichidul de vărsătură, vărsături care se întind pe o perioadă mai lungă de 48 de ore, balonare dureroasă şi semne sugestive pentru deshidratare.
Gastroenterita poate să apară la orice vârstă, mortalitatea asociată ei fiind mult mai crescută însă în cazul vârstelor extreme (bebeluşi şi vârstnici). Deshidratarea indusă de gastroenterita rămâne o importanţă cauza de mortalitate în numeroase ţări subdezvoltate. Se apreciază că în întreaga lume se înregistrează anual între 5-10 milioane de decese datorate acestei afecţiuni acute.
