Conform raportului pe anul 2013 cu privire la activitatea reţelei de medicină legală din ţară, medicii legişti arădeni au investigat, anul trecut, 202 decese, realizând autopsii, pentru a identifica cauzele morţii. Dintre acestea, 62 s-au produs din cauza sinuciderilor; 54 în urma unor accidente rutiere; 40, din cauza unor accidente casnice şi agricole; 11, în urma unor omucideri; cinci, în urma unor accidente de tren; trei, în urma unor accidente de muncă şi 27, din alte cauze.
În ceea ce priveşte metodele de sinucidere, 46 dintre persoanele care au decis să-şi ia viaţa, au ales să se spânzure. Un număr mult mai mic de sinucigaşi, şapte, au decis să-şi încheie socotelile cu lumea aruncându-se de la înălţime, în timp ce şase s-au intoxicat cu diverse substanţe, iar unul a murit în urma arsurilor. Potrivit medicilor legişti, raportul dintre bărbaţi şi femei este de 3,43 la unu, iar incidenţa sinuciderilor la suta de mii de locuitori este de 13,42, ceea ce face ca Aradul să fie peste media naţională, atunci când este vorba de sinucideri. În ceea ce priveşte principalele metode de sinucidere folosite la nivel naţional, spânzurarea se află pe primul loc, cu 2.129 de cazuri, urmată de intoxicaţii, cu 228 de cazuri şi aruncarea de la înălţime, cu 159 de cazuri.
O altă activitate a medicilor legişti constă în realizarea de investigaţii toxicologice. În cursul anului trecut, Serviciul de Medicină Legală Arad a stabilit patru alcoolemii, la cererea unor persoane fizice şi nu mai puţin de 1.177 de alcoolemii, la cererea Poliţiei. Au mai fost realizate alcoolemii şi în cazul a 198 de persoane decedate, dar şi expertize toxicologice, în cazul a 11 persoane decedate şi a trei persoane în viaţă.
Un sistem cu multe probleme
În raportul întocmit la nivel naţional se vorbeşte şi despre problemele cu care se confruntă sistemul, vorbindu-se despre o acută lipsă de personal. „La această lipsă acută de personal se adaugă o repartizare dizarmonică pe judeţe şi municipii a medicilor legişti, neexistând niciun fel de corelaţie cu populaţia judeţelor deservite […] Asigurarea unui serviciu de gardă permanentă la nivelul serviciilor judeţene de medicină legală (aşa cum o solicita insistent şi absolut justificat organele judiciare) pare a fi, în aceste condiţii de subdimensionare a personalului specialităţii, o cerinţă desprinsă de realitate. Sistemul judiciar ne solicită, insistent, calitate şi celeritate în efectuarea expertizelor; dar cum pot fi atinse însă aceste deziderate în condiţiile unei subdotari dramatice cu personal?Dincolo de subdotarea cu personal, trebuie să aducem încă o dată la cunoştinţă celor în drept că există multe servicii judeţene de medicină legală care nu posedă nici cele mai elementare posibilităţi de investigare toxicologică, anatomopatologicăsau serologică, ceea ce perturbă şi mai mult funcţionalitatea sistemului, acest gen de investigaţii trebuind să fie efectuate de Institutul Medico-legal teritorial, ceea ce înseamnă, cheltuieli suplimentare de transport al probelor şi prelungirea termenelor de finalizare a expertizelor”, se arată în raport.
În ceea ce o priveşte, dr. Teodora Olariu, managerul Spitalului Clinic Judeţean, susţine că la Arad nu sunt probleme. „La Serviciul de Medicină Legale avem personal suficient, există patru medici legişti, un anatomo-patolog. În ultimul timp nu a plecat nimeni. Spitalul plăteşte doar utilităţile şi materialele cu care se lucrează, salariile medicilor fiind plătite din veniturile proprii”, a ţinut să precizeze managerul spitalului.
