Peste 700 de credincioşi sârbi din Arad sărbătoresc astăzi Crăciunul

0
309

La o distanţă de 13 zile faţă de sărbătorirea Crăciunului nostru, ortodocşii de rit vechi, care se ţin după calendarul iulian, cinstesc săptămâna aceasta Naşterea Mântuitorului. Deşi ritul vechi este împământenit şi la ucrainieni, lipovenii ruşi sau armeni, cei mai mulţi credincioşi care trăiesc în Arad sunt sârbii.

În aşteptarea Crăciunului, în curtea Bisericii Sârbe, din Piaţa Sârbească, s-a sărbătorit Badjnakul. Tradiţia vine de la numele zeului la care se închinau sârbii înainte de a fi creştinaţi. Conform istoriei, în momentul în care sârbii l-au descoperit pe Hristos au aruncat statuia fostului lor zeu, la care se închinau, în foc. „Tradiţia Badjnakului s-a păstrat până în zilele noastre, însă în loc de statuie aruncăm în foc un trunchi de stejar. Aruncând Badjnakul în flăcări, simbolizează renunţarea noastră la idolatrie şi la păgânism şi trecerea la creştinism. Acest obicei s-a înfăptuit ieri, în curtea bisericii din Piaţa Sârbească, după săvârşirea Liturghiei“, ne-a declarat un reprezentant al comunităţii sârbeşti, comunitate care numără peste 700 de oameni.

Totodată, tradiţia spune că în aceeaşi seară a Badjnakului, femeile împrăştie prin case paie. Acestea simbolizează ieslea în care s-a născut Mântuitorul. Cum acest obicei este tot mai greu de păstrat, din raţiuni urbane, se pune un singur snop de paie în faţa Badjnakului. În urma femeilor, copiii merg cotcodăcind şi piuiind, simbolizând astfel că sunt puii lui Hristos, protejaţi de aripile Mântuitorului.

În timp ce arde Badjnakul, în curte se cântă colinde şi melodii cu conţinut laic, legat însă de eveniment, iar copiii recită poezii.

Cesniţa cu bănuţii de aur sau argint

Astăzi, de pe mesele sârbilor din Arad, nu trebuie să lipsească prăjitura lor specifică Crăciunului şi anume Cesniţa. Prăjitura, asemănătoare orientalei baclavale, este făcută din mai multe foi de plăcintă, la gospodinele harnice şi avute ajungând chiar până la 24 de foi, între care se pun nuci, stafide şi miere. „În această cesniţă, din loc în loc, se pun bănuţi de aur sau argint. Cei care găsesc bănuţii vor avea noroc pentru întreg anul. O altă mâncare specifică este Colacul sărbătoresc, care are în mijloc un busuioc – simbol al curăţeniei sufleteşti. Tot acum se mănâncă şi un grâu special, care este fiert şi care conţine zahăr, nuci şi stafide“, ne-a mai spus acelaşi reprezentant al sârbilor din Arad, care ne-a mărturisit la ureche că în grâu mai scapă şi puţin rom, „aşa, pentru …aromă“.

Meniul tradiţional de Crăciun la sârbi

Masa de dimineaţă din ziua de Crăciun conţine doar grâu. La prânz se consumă ciorbă de pui, sarmale, friptură de curcă şi viţel, salate, tortă şi fursecuri.

După amiază masa conţine grâu, vin cu colac, pastramă de porc şi cafea. Seara se încheie cu peşte, sarmale, friptură, colaci, budincă şi fructe.

Pentru digestie se consumă de obicei vin şi ţuică.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.