Petschovsky III dă lovitura de începere la UTA – Craiova Maxima, meciul dedicat marelui „Csala”

Pe 6 octombrie 1968, UTA înfrunta acasă Poli Iași. În timp ce Iosif Lereter  deschidea scorul, întreg stadionul înmărmurea. Mingea scutura plasa, dar pe cea mai tristă coloană sonoră: difuzoarele din jurul terenului anunțau că Iosif Petschovsky se stinsese. Duminică se împlinesc exact 45 de ani de când marele „Csala” a părăsit această lume. Nevoia de el e mai mare ca niciodată, acum, când UTA trăiește vremuri inimaginabile.
Mișcat că tatăl nu e uitat
În 2008, Old Boys UTA organiza prima ediție a Memorialului dedicat lui Iosif Petschovsky. Turneul ajunge la ediția a șasea și a fost prefațat de o surpriză extraordinară: alături de organizatori, în sala de conferințe a AJF din incinta arenei pe care „Csala” a scris istorie, pășea fiul său cel mic, Ladislau Petschovsky. Petschovski III, cum a rămas pe retină ca fotbalist la UTA, Vagonul sau Constructorul Arad.
„Nu sunt omul cuvintelor, dar sunt foarte mișcat că nu se uită ce au făcut taică-meu și alți mari jucători aici. Mă bucur să fiu la întâlnirile foștilor jucători, alături de care am activat și eu, puțin”, a mărturisit Laci (pentru vechii coechipieri) Petschovsky.
Stabilit în Germania de ani buni, fostul fotbalist a rămas conectat la ce se întâmplă cu clubul alb-roșu. „Urmăresc UTA. Îmi pare rău că e pe ultimul loc. E de necrezut că s-a ajuns aici. E trist…”, a murmurat Petschovsky III.
Cavaler la curtea Regelui Fotbal
Ediția din 2013 începe sâmbătă, 5 octombrie. La ora 11,00, vechii utiști se reunesc la Cimitirul Eternitatea, pentru o slujbă religioasă la mormântul lui Iosif Petschovsky. „Pentru mulți, rămâne cel mai bun fotbalist al tuturor timpurilor. Pentru noi e un cavaler la curtea regelui fotbal”, a remarcat Ionel Costin, vicepreședintele Old Boys UTA.
UTA și Craiova n-au murit
Duminică, 6 octombrie, la ora 12,00, Sala Sporturilor Victoria se deschide pentru un meci mare. La Arad sosește Craiova Maxima, oltenii care uimeau Europa în anii 80 urmând să dea piept cu veteranii Bătrânei Doamne. „Și noi suferim la fel ca și cei din Craiova că nu mai avem fotbalul de dinainte. Aceste două mari echipe nu au murit. Îi așteptăm cu mult drag pe arădeni, intrarea e liberă, dorim să facem o sărbătoare din acest moment. Vom vorbi şi cu suporterii, îi vrem lângă noi. Îi mulțumim și domnului Florin Bălan, oltean și prieten cu cei de la Craiova”, a subliniat Gyuri Vaczi.
Întâlnirea Aradului și a Craiovei era programată acum două luni, dar tragedia lui Costică Ștefănescu a amânat-o. „Suporterii și fanii fotbalului sper să fie lângă noi. E un exemplu această mare echipă, U Craiova, care a răspuns afirmativ aflând despre această comemorare. Cred că spune totul”, l-a completat Mihai Țîrlea, unul din antrenorii formației arădene. „Ne bucurăm enorm că-l avem pe Laci Petschovsky lângă noi acum, sunt momente speciale și cred că așa va fi și la sfârșitul săptămânii”, a spus și Gabi Biro, coleg de echipă cu Petschovsky III în Finala Cupei României din 1966, pierdută cu 4-0 în fața Stelei.
Evocare marca Axente
În acel joc în atacul arădean a evoluat și tatăl lui Țîrlea, dar și Mircea Axente, prezent la prologul Memorialului. „La antrenamente, urmăream mișcările lui Petschovsky, cum lovea mingea, studiam multe calități pe care le avea doar el. Era ca un părinte pentru noi, juniorii, de fiecare dată când jucam contra lor ne mai dojenea că nu pasăm, dădea sfaturi utile. Plus, ceva ce n-am văzut la niciun fotbalist: jucătorii au plecat toți la baie după antrenament, el a rămas pe teren a continuat să facă ture. L-am întrebat de ce. „Vreau ca duminică, la meci, să fiu în cea mai bună formă”, mi-a răspuns. A fost un model pe care mulți fotbaliști ar fi trebuit să-l urmeze în continuare”, a povestit cel care a jucat de 287 de ori pentru UTA.
Fericiți cei care i-au văzut
„Cei care au văzut acești fotbaliști la lucru se pot considera oameni fericiți. Aradul și Craiova sunt orașe care au avut fotbal mare. Sarcina noastră e să îi aducem mereu în prim-plan. Aș vrea să nu-i uităm nici pe președinții de cluburi, să le aducem un omagiu celor care nu mai sunt printre noi și să le mulțumim celor care mai sunt în viață pentru ridicarea acestor două mari cluburi”, a concluzionat Dorel Cura.