Dacă am vândut petrolul, ce mai, nu mai contează că vindem și alte societăți strategice. Am vândut atâtea din avuția națională, una în plus, nu mai contează. Precedentul a fost creat. La noi, când „motoarele nu mai produc”, de unde bani să putem exploata uriașul bazin petrolier din Marea Neagră, pe care l-am (re)câștigat din ghearele Ucrainei. Noroc cu OMV Group, care este obligat, prin contract, să reinvestească în România. Și, un și mai mare noroc avem că, profitul atins de OMV, lucrând cu petrolul românesc, a atins un maxim istoric. Chestia cu profitul nemaipomenit, este o lecție pentru noi. Cum adică, România, o putere petrolieră în Europa, ce în anii interbelici scotea 14 milioane tone țiței anual, primește lecții? Cum adică, o țară ce-și fabrica singură utilajele de exploatarea zăcămintelor, sapele de foraj la Ploiești și schelele petroliere, tocmai acolo unde odinioară am confecționat piesele pentru Turnul Eifel, la Reșița? Cum adică, nouă ne dau lecții austriecii, când noi am fabricat și cisternele la ASTRA? Am ajuns atât de jos, atât de rău, cum a fost posibil? Noi ne-am eliberat și redresat, singuri, de sub exploatarea sovromurilor! Îmi aduc aminte că ziarele vremii relatau cu majuscule, cum societățile petroliere importante, făceau coadă la Ploiești să cumpere sape de foraj. Aceasta a fost istoria sumbră a petrolului românesc.
Telefoanele, cu câțiva ani în urmă, le-au cumpărat Grecia. Dacă pentru alte orașe, faptul s-ar putea înscrie în categoria evenimentelor diverse, pentru Arad, nici vorbă. Aradul, în 1936 a fost primul oraș din provincie ce-și inaugura rețeaua telefonică automată. De atunci ne-am ales cu canalele de cabluri, pe care nu le putem folosi astăzi, probabil din cauza că „Telefoanele” nu mai sunt ale noastre. În București, Palatul Telefoanelor, a fost și a rămas o legendă.
Dacă vândurăm petrolul și telefoanele, domenii strategice pentru România, cele ce urmează, Poșta Română și CFR-ul, falimentate după modelul național, n-ar trebui să mai surprindă pe nimeni. Auziți fraților, noi suntem importatori de sare! Iată o culme a jafului. Și acuma una și mai gogonată.
Așa ne trebuie. Buletinele de știri din Ungaria, ziarele, au difuzat o știre de senzație: Poșta Română urmează să fie oferită la licitație. Printre ofer­tanți este și Magyar Posta, Companie ungară de stat. Cum???? Peste unguri a trecut războiul, au fost sub regim comunist, s-au eliberat, ca și noi, apoi au trecut la capitalism. În aceeași vreme, de la eliberare încoace, Poșta Română a falimentat, Magyar Posta n-a falimentat și se oferă să ne cumpere Poșta noastră! Jos pălăria! Comentariile sunt de prisos. Eu nu am găsit argumente și explicații. Așa ne trebuie.
Bujor Buda

Recomandările redacției